duminică, 26 aprilie 2009

Pentru ea..

Există pentru fiecare dintre noi o persoană căreia îi datorăm totul. Pentru mine, acea persoană a fost prietenă, un umăr când aveam nevoie, o vorbă bună și o critică binevenită, cea care m-a susținut întotdeauna, cea care mi-a spus să fac ce vreau în viață și să nu regret.. a fost și este..mama..

Poate sună ciudat.. dar vreau să știe ca mai mult decât mamă, mi-a fost o prietenă.. și știu ca o sa citească aceste rânduri..

Ea m-a format..ea m-a determinat să devin ceea ce sunt astăzi.. Și poate o să credeți că sunt mămoasă. Nu e așa, iar cei ce mă cunosc știu asta. Doar că știu să apreciez o prietenă adevărată ce sigur nu mă va dezamăgi niciodată, oricât de mult aș dezamăgi-o eu..

„ Alina, să nu mă asculți niciodată. Să nu faci niciodată ceea ce spun eu. Poate eu o să cred că așa e bine pentru tine, dar întotdeuna tu o să știi ce e mai bine pentru tine. Să mă auzi dar să nu mă asculți niciodată. Să faci mereu ce crezi tu, iar dacă e bine și îți va fi bine, bravo ție, iar dacă e greșit și o să ai de suferit, învață din greșeală, dar nu regreta niciodată acel lucru. ” Asta îmi spunea vocea ei blândă încă de când eram prea mică pentru a înțelege la ce se referă.. Eu râdeam, iar ea era foarte serioasă pe atunci.

Acum știu mult prea bine la ce se referea..se referea la ceea ce noi numit cu atâta forță în glas VIAȚĂ.. cu bune și cu rele.. Viața asta pe care nu ne-o alegem, ci ne alege ea pe noi.. Și nu mai râd, ci îi mulțumesc..

Îi datorez ceea ce sunt și ceea ce nu am devenit încă..