2010, here we come...

Am langa mine bagajul, plec acasa...o sa astept anul 2010 acolo unde m-am nascut, o sa fiu incojurata de persoane speciale, care chiar conteaza pentru mine, probabil nu va fi zapada afara, dar asta e...Doamne Doamne ne-a dat destula la Craciun...

O sa gatesc...daaa..o sa incerc macar, asta daca imi aduc aminte sa aprind aragazul (cine stie, cunoaste)..o sa mergem cu Plugusorul, o sa bem mult vin fiert cu scortisoara (sau fara ca nu prea suport scortisoara), o sa radem pe saturate, ca sunt sigura ca o vom da in pornache - e prea tipic noua ca sa ne abtinem tocmai intre ani-, o sa avem bal mascat...shhht, sa nu spuneti nimanui ca nu am reusit sa ma hotarasc la costum, asa ca probabil pun un sac pe mine si scriu ”SAC DE CARTOFI”..
O sa...om vedea noi ce o sa..

Va povestesc la anu cum a fost..Asa ca sa ne vedem la anu mai veseli..


Il las pe Garcea sa va ureze un an nou mai bun, parca prea se potrivesc urarile sale cu situatia inconjuratoare..si poate cu mai multa cultura..

http://www.trilulilu.ro/ramona_bluee/766aa1c5833e42

„ Aici e Radio Europa Libera...”

Ati auzit de 100000 de romani? Sunt sigura ca ati auzit, chiar si doar in treacat..e poate una din actiunile culturale cele mai importante ale acestui an si poate fi dusa la bun sfarsit doar daca ne mobilizam..

Trimite un sms la 8820 si donand 2 euro ai posibilitatea sa asiguri pentru tine si copii tai cunoasterea trecutului..
Europa Libera era gura de aer pe care o mai trageau in plamani romanii inainte de 89, era ca luminita de la capatul tunelului..
Trebuie sa ne cunoastem trecutul, pentru ca un popor care nu isi cunoaste trecutul, nu are viitor..

Mai multe detalii pe www.100000romani.ro

Despre proiect
Campania „Europa libera, AICI” se adresează românilor care au ascultat şi au crezut în Europa Liberă, dar şi tinerilor care vor să afle ce a însemnat acest post de radio pentru părinţii lor şi pentru România, ţară al cărei destin a fost marcat în mod tragic de comunism.

Suntem convinşi că suntem milioane dar, acum, avem nevoie de cel putin 100.000 de români, care să ne ajute să aducem acasă 500.000 de pagini de documente şi, mai ales, mii de ore de emisiuni aflate pe benzi magnetice. Toate acestea urmează să fie arhivate, copiate, transpuse în format digital şi aduse pentru totdeauna în România, pentru a fi puse – permanent şi gratuit - la dispoziţia istoricilor, jurnaliştilor, studenţilor, tuturor celor interesaţi de istoria noastră recentă: tu, eu, copiii noştri...

O parte din tine e în altă parte. Fii alături de noi şi împreună vom aduce istoria acasă! Trimite un SMS, în valoare de 2 euro, la 8820 şi fii unul dintre cei 100.000!

Arhiva de emisiuni ale Europei Libere se află în prezent la Hoover Institution din Stanford, California. Aducerea ei în ţară şi înfiinţarea unui „Centru de Cercetare şi Documentare Radio Europa Liberă”, care să găzduiască şi să pună la dispoziţia tuturor românilor o copie a arhivei, presupune costuri de câteva sute de mii de euro.

O campanie iniţiată de echipa foştilor redactori ai Europei Libere, împreună cu Institutul Român de Istorie Recentă (www.irir.ro) şi susţinută de o serie de trusturi de presă sau mass media independente pe care le puteţi vedea în secţiunea "Parteneri Media”.

Tu scrii istoria

2009

Nici nu stiu cum sa incep..2009 a fost un an al maturizarii, al schimbarilor majore, al riscurilor asumate, al greselilor, al nebuniei..a fost un an de neuitat..

Zorii anului m-au prins pe o partie, la minus multe grade, inghetata, incercand sa ma prefac vesela..Ma uit prin poze si ajunsesem de nerecunoscut..imi pierdusem bucuria din privire si zambetul atat de natural..
Era Azuga, eram niste nebuni plecati la risc, masa de revelion a avut un singur fel de mancare traditional- piftie (eu ii zic racitura de cand sunt mica..)- si in rest doar uscaturi..


A urmat o perioada grea...o sesiune la dublu..un februarie negru..o despartire mai rapida decat se astepta oricine, mai ales ca fusesem impreuna mai mult de 5 ani; e prima dragoste, aia care nu se uita niciodata, iar acum un bun prieten; un martie afundat in munca si proiecte, apoi bazele uneia dintre cele mai frumoase prietenii..
Distractie, rasete, incet incet redeveneam eu..




Apoi a urmat o..ceva...ceva ciudat..nu stiu daca ati simtit vreodata ca va indragostiti de un mod de gandire..ca tocmai persoana care nu e niciodata de acord si incearca sa va demonteze argumentele, va atrage intelectual..
A trecut repede, dar pot sa zic ca sunt bucuroasa ca am intalnit si asa ceva in viata..

A venit apoi o oboseala acuta...o cadere...am distrus munca de 2 luni a 5 persoane, pentru ca din bun orator devenisem..unul mai putin decat mediocru..Am trecut peste sesiunea din vara, sau mai bine zis a trecut sesiunea peste mine...M-am dezamagit pe mine..

Vara a fost destul de agitata, am cunoscut oameni diferiti, imi propusesem sa imi bat joc..nu am putut, probabil pentru ca nu imi sta in caracter..Viata de camin e minunata, iar anul petrecut acolo a fost ca o initiere..

Din gluma in gluma am ajuns sa ma..indragostesc???..a doua oara pe anul 2009, iar de data aceasta nu era ceva doar la nivel intelectual..dar frica de a deveni pansamente reciproce pe rani mai vechi nu ne-a lasat sa ne apropiem..pacat..

Apoi am dezamagit iar pe cei de langa mine..Cred ca am descoperit si eu ca vorbesc..mult..

A venit toamna, ploi, frunze uscate, priveam si eu totul mult mai calm si mai transant..Incercam sa nu pierd prietenia..si incercam sa pierd cat mai mult ceea ce se furisase in inima mea..
Nici nu am avut timp sa respir..intre probleme de familie, probleme si bucurii personale, munca, facultate, lipsa de fonduri, mutat, chirie, mancare, cafelele alea multe si sanatoase, redescoperirea de sine, maturizare, alegerea viitorului..nu am realizat ca se apropie sfarsitul anului..

Acum e decembrie, mai e putin si ne bate in geam 2010 si pot spune ca anul 2009 a fost anul in care am ras cel mai mult, am plans cel mai mult..cel mai fericit si totusi cel mai dificil an din viata mea..Am rezolvat regretele, am terminat o relatie care ne ucidea incet, am facut..primul tatuaj..dar nu am reusit sa scap de prostul obicei de a analiza prea mult si de a incerca sa fac mai multe lucruri in acelasi timp..Anul in care am fost singura, pe picioarele mele, in care am descoperit ca uneori e bine sa te gandesti si la tine nu numai la ceilalti, un an unic..special..ca o slujire a spanului pe post de initiere..

Ca un scurt rezumat,
2009= frig, Azuga, mers cu nasul, „banii mei”, iubire, cearta, greutati, araba, plans de bucurie, reusite, caderi, indragostiti, prietenie, Sighisoara, betie, ploaie, teatru, munca, foame, dansat, cantat, camin, dezamagire, Mangalia, nopti nedormite, OC, mare, copii, Arges, 21 de ani, bancuri cu Alinuta, Marasesti, tuica de portocale, bunica, Doaga, gazda proasta, tatuaj, cafea, Slanic Prahova, noroi, prietenie pierduta, plans, tort de mamaliga, Snagov, linie de cale ferata, primul sarut, ploi, ura, Brasov, zapada, istorie, respect, alegeri prezidentiale, Basescu nu e presedintele meu, frauda, moarte, Targoviste, Sfantul Andrei, usturoi, excursii, Constanta, prima bataie cu zapada, naufragii, joc de oameni mari, incredere, sarut, frica, licenta, cadouri, iarna, master, zapada, restante, Pinguin zambaret..

Culmea e ca 2010 se anunta si mai si..Abia astept sa infrunt noi provocari dupa balul mascat de la revelion..

Si, cel mai important lucru, nu am regrete..

Iarna, iarna..bine si venit...

Sunt nascuta vara, dar ador toamna si culorile sale, cu ploile care ne mai spala din pacate, iar cel mai bine ma distrez iarna cand ma bat cu zapada si partea mea dorsala face contact cu solul..

Astazi a nins..a nins foarte frumos, cu fulgii aceia mari pe care ii stiam din copilarie pe cand ieseam cu saniuta pe strada si stateam ore intregi pe ghetus..si astazi m-am dat pe ghetus..imi alunecau foarte tare cizmele, patina masina si am luat deja primele doua trante pe iarna asta..

Traficul era..cum sa zic..mai mult decat tragic..dar sa privim partea buna..iarna si-a intrat in drepturi dupa multi ani in care doar se prefacea ca vine si nu i-a pasat ca infrastructura si administratia tarii sunt la pamant..

Acum mai scriu cate un rand, ma mai uit pe geam cum a inceput iar sa ninga, imi beau ceaiul si astept Craciunul..Saptamana viitoare, il astept pe Mos si sper sa ma gaseasca, sa imi aduca in dar un sac de zambete pentru ca eu le-am cam pierdut azi pe drum..mi-au cam cazut din buzunare..

De asemenea, va rog si pe voi, daca imi gasiti zambetele inaintea Mosului, sa mi le inapoiati..Sunt usor de recunoscut, sunt zambete largi, insotite de portii sanatoase de ras..Ofer recompensa..

Acum, urmeaza auditie de colinde si muzica asortata ceaiului...

Nu vreau sa se termine ziua de astazi...

A fost nevoie de o plimbare la mare ca sa vad prima ninsoare si sa ma bat cu adevarat cu zapada..

Au fost multe rasete, multa teama, multa zapada pe sub haine, multa incredere, multa nebunie, cafea, frig, zambete..si o hoata..

Nu vreau sa se termine ziua de astazi..nu vreau..

Imbata-l inainte sa spui DA..

Se spune ca doar copiii si barbatii la betie spun adevarul...Asa sa fie?

Un lucru este cert..alcoolul te scapa de inhibitii, te scapa de barierele sociale, te determina sa nu iti mai pese de ceea ce cred cei din jur..iar conform acestei idei, te face sa fii cel care esti de fapt..esti tu, dezbracat de rusinea fata de societate, dezbracat de falsitate si prefacatorie..si astfel devii sincer..

Ma gandeam acum cateva zile..de fapt intr-o seara tarzie..(sau era o dimineata devreme?)..la o cafea lunga..cum ar fi sa ne imbatam iubiti sau sotii si sa le vedem adevarata fata..

Daca sunt foarte veseli si binedispusi dupa cateva pahare, e de bine..daca se duc sa doarma dupa cateva pahare, la fel..de bine..daca sunt violenti dupa cateva pahare..ups..in acel om e clar ceva ce nu ne dorim..daca vorbesc urat si jignesc...la fel..
Iar conform acestei teorii sa ne ferim de barbatii care nu vor sa bea niciodata...clar au multe de ascuns..

Poate inainte de a spune acel DA ar trebui sa ne imbatam iubitul...ce spuneti?..

La votare..

Am fost sa votez..ca multi altii..Doar ca situatia studentilor care au ramas in Bucuresti si au decis sa voteze la sectiile de votare speciale a fost o adevarata aventura..
La 10 dimineata am fost sa votez la Gara de Nord..in 40 de minute am facut 3 pasi, iar in fata mea mai erau pe putin 200 de persoane..a trebuit sa renunt, am fugit la munca si mi-am propus sa ma duc la sectia de la Gara de Est cand voi iesi de la munca..
Si acolo situatia era asemanatoare..am fugit in Agronomie...am ajuns la 16:40, m-am asezat la o coada lungaaa si am ajuns la urne la 20:30..calculati si voi..3 ore si 50 de minute pentru a vota un presedinte..stat in picioare, caldura, jandarmi mai mult decat inteligenti..

Cand i s-a cerut unui jandarm sa explice unui barbat ca e o sectie pentru toate persoanele care nu au domiciliul in Bucuresti, si nu numai pentru studentii din Agronomie, explicatia lui a fost mai mult decat elocventa..„Este o sectie speciala...deci speciala..”

Nu pe bune..

Mai apoi, acelasi personaj cu pulan explica modul de a se sta la rand...„Se sta la rand, deci se sta la rand..”
Concluzia: La Academie li se preda ca explicatiile prin repetitie sunt un succes imbatabil..

Cele 35 de sectii speciale nu sunt de ajuns..si nu pentru ca oamenii s-au dus la votare in ultimul moment, ci pentru ca efectiv nu fac fata numarului mare de persoane. Daca a fost o tactica pentru ca oamenii sa nu mai voteze, pot spune ca le-a reusit..Nu de alta, dar stim foarte bine ca daca numarul celor care voteaza este mai mare, numarul voturilor falsificate este mai mic..

In urma mea au ramas aproximativ 2000 de persoane, si credeti-ma ca nu exagerez.. Asteptau sa voteze si stateau si ei acolo de cateva ore bune..si nu au mai reusit sa voteze..Iar oamenii chiar vroiau sa voteze..Am ramas cu un gust amar, atat de amar ca nici macar Orbit nu m-a putut ajuta..

In turul 2 voi vota la ora 8 dimineata si sper ca si altii au invatat din proasta organizare a alegerilor..

Votati..pentru acest drept multi au luptat si si-au dat si viata..votati si nu calcati in picioare istoria..
Cei care nu voteaza, nu au dreptul sa se planga apoi ca lucrurile nu merg bine..

Prostitutie legala?

Ca orice muncitor cinstit incadrat pe piata muncii, mai arunc frecvent cate un ochi sa vad ce oferte de joburi mai apar..si dau peste asa ceva..nu e primul, doar ca in ultima perioada am observat ca astfel de anunturi sunt din ce in ce mai frecvente.. Sa fie criza de vina?



Asistenta personala
Trimite CV

Tipul ofertei
Full Time

Nivel cariera
Liceu, Facultate

Salariu oferit
500 EURO

Denumirea firmei
Nedeclarata

Tara
Romania
Oras(e)
Bucuresti,

Domeniile ofertei
Secretariat/Administrativ
Data introducerii
18-11-2009
Data actualizare
18-11-2009

La acest anunt au mai aplicat 127 persoane. Descrierea postului

Asistenta personala a Directorului general (sportiv, fara obligatii)

Cerinte
Aspect fizic deosebit, supla, fara obligatii, nefumatoare, open minded.
Persoanele interesate sa trimita poze in costum de baie la adresa de email:anunt2009@gmail.com .

Oferta (bonusuri, beneficii)
salariu 500 Euro/ luna
pentru persoanele din provincie asigur cazare.

Mai bine titlul jobului putea fi Recrutam dame de companie. Dar imi place ca au ridicat standardele, vor fete care sa aiba macar studii liceale terminate.Oare experienta constituie avantaj?

Si ce e mai tragic e ca acum 2 zile acest job avea depuse 127 de CV-uri..

Vreau sa vizitez Chisinaul...

chiar vreau..e atat de aproape si totusi nu am fost in stare sa il vizitez pana acum..

Dar pana cand voi vizita Chisinaul trebuie sa supravietuiesc grevei generale Metrorex (fie ca e sau nu o manuiala a campaniei electorale), sa votez presedintele(minunatul viitor sef de trib, nu de alta dar ma simt din ce in ce mai mult ca intr-un trib), sa ma hotarasc la tema de licenta si sa nu mai oscilez precum o pendula, sa vad unde si ce master vreau sa fac exact, sa platesc chirie, mancare, intretinere, sa fac in asa fel incat sa nu ma trimita cei de la munca in concediu de ohihna fortat, pentru ca mai nou organizatia decide cand e timpul sa te odihnesti, sa ma pregatesc sufleteste pentru 2010..sa descopar noi tehnici de supravietuire..


Si totusi, vreau sa vizitez Chisinaul..si o sa il vizitez..

Praf in vant..

Dap..cam asta spun versurile piesei Dust in the wind..cam asta spun si melodiile noastre populare..mai vrem sa mai intoarcem roata..sa se opreasca fusul din tors firul vietii..sa scapam de hainele batranetii..

Eh, dar nu prea se poate..si suntem foarte constienti de lucrul acesta..mai mult sau mai putin.. Iar cand descoperim aceste lucruri se spune ca avem parte de depresii..de crize ale varstei de mijloc..

Stau si analizez..azi e luni..maine deja e vineri si ma gandesc ce o sa fac in week-end..si nici nu apuc sa respir ca e iar luni..parca mai ieri era iunie iar acum vad reclame de Craciun la Coca Cola..Ok.. Am avut eu amnezie sau efectiv timpul zboara mai repede decat de obicei?

Mai ieri vorbeam cu el..unchiul..mai azi am aflat ca a plecat dintre noi fara ca macar sa-si poata lua bun ramas..

Asa ca traiti..traiti orice clipa..traiti cu adevarat in asa fel incat azi ar fi ultima zi..sorbiti fiecare moment al vietii..fiecare bucurie si fiecare cazatura..
Ce daca ati cazut si v-ati lovit..bucurati-va pentru ca inca mai traiti si mai aveti ocazia sa mai simtiti o durere..

Si nu, nu sunt doar alte vorbe in vant, sunt o lectie de viata..o lectie invatata ca urmare a lacrimilor si a zambetului furat...

..pentru ca pana la urma nu suntem decat praf in bataia vantului..


Later edit: Am o enigma...cine poate fi atat de insensibil si sa clasifice acest post ce vorbea despre o persoana care nu mai e printre noi ca fiind distractiv?

De ce sunt femeile vaci si barbatii porci?

Lumea se injura..se alinta uneori cu falnice cuvinte de respect reciproc..se catalogheaza si se incadreaza in diferite..specii de animale..

Well..stiu ca am invatat prin clasa a V-a sau a VI-a ca porcul si omul sunt omnivori..stiu ca de atunci m-am gandit ca uite mai de ce isi zic oamenii intre ei.."porcule".."scroafa".."poarca"..

Bine bine...dar vaca si boul?..
Tot pe atunci am aflat ca au 4 stomacuri...deci...parca nu prea au nimic comun cu cel mai avansat (cica) animal de pe Terra, homo sapiens..
Dar ce sa vezi...la un moment dat, am descoperit ca exista printre reprezentantii speciei umanoide asa zisii tauri comunali.. Uite coincidenta...
Iar femeile, la un moment dat al vietii lor..dau lapte...

Ia uite cum stim fiecare ce categorie ni se potriveste..si asta doar pe baza cunostintelor de scoala generala..

PS: Rog a se intelege ideea de pamflet si pe cat posibil scoaterea din vocabular a acestor cuvinte la adresa celor din jur..

Efectul 41

O da..ce minune e linia 41 a RATB..o da..e pentru unii singura legatura dintre Drumul Taberei si..Bucuresti..

Esti pieton si stii ca pentru a ajunge repede din Militari sau din Drumul Taberei apelezi la 41..esti sofer si stii cat stai in trafic in zona aia...fereasca Sfantul sa ai nevoie de ambulanta intr-o dimineata din timpul saptamanii in zona aia, ca e si ea paralizata in trafic..mai bine iei 41 si probabil ajungi la spital mai repede decat daca ai astepta ambulanta...asta daca nu esti intr-o stare grava..daca e mai grava situatia, ai grija sa te apuce noaptea cand se circula mai bine..

Ei dragii mei, vedem cum 41 in schimb circula fara probleme..linia lui e ingradita deci nu il mai blocheaza masinile...circula din minut in minut uneori..ce sa mai..minune "capitalista" (aici cu referire la draga noastra capitala paralizata in general in ceea ce priveste traficul);

In schimb, tramvaiul 41 a dezvoltat un comportament social destul de ciudat.. Daca nu esti imbarcat in 41 in sistem sardea nu te simti in largul tau...daca nu se cearta lumea si nu se imping la maxim parca nu e o zi obisnuita..daca cine stie ce libidinos nu iti pune mana pe fund cand nu te poti misca din cauza inghesuielii, parca nu e o situatie normala..daca macar de cateva ori pe an nu vezi cate un alt exemplar din specia pomenita mai sus (vezi "libidinos") distrandu-se de unul singur cu jucaria din dotare, cu slitul desfacut, parca nu iti dai seama ca esti in 41..Mi-as dori sa fac o cercetare printre calatorii 41 si sa vad cat % au fost ajutati sa scape de portofel, li s-au umplut frigiderele fara ca macar sa mearga la cumparaturi..li s-a facut masaj "bucal"..Ah..si sa nu il uitam pe nenea care vine si canta zilnic in 41..ma refer la tanarul acela care canta foarte frumos; chiar are o voce super(cunoscatorii stiu)...si nici de nenea care tre sa cumpere "săcriu" fetitei lui care a decedat acu cateva zile...si ii mai trebuie trei sute de mii..saraca, a tot decedat de trei zile de vreo 2 ani de cand il stiu eu pe nenea ala...si lui ii mai trebuie 300 de mii de dinainte sa taie BNR-ul 4 zerouri..

Astazi dimineata a trebuit sa astept sa coboare lumea din tramvai..sa se bata 2 femei cam la vreo 35-40 de ani...sa isi dea suturi in fund, la propriu, sa strige una la alta ca e panarama...sa se scuipe...si apoi sa urc in cutia de sardine..eh..cel mai bun mod de a-ti incepe ziua..nu stiu daca acest tip de comportament s-a format in 41 (cel mai probail nu), dar observai cu stupoarea-mi specifica ca efectul 41 a cucerit Romania, si ca tarisoara noastra draga e mai impanzita de astfel de comportari decat e impanzit Bucurestiul cu moaca-i fermecatoare a lui Base..

Ma scuzati domnisoara ca va intreb...

...dar aveti un iubit sau o iubita?

Cum a inceput totul?..

Eh, plec de la munca..suntem 5 oameni care am mai ramas pana la inchiderea programului..2 noaptea..chemam taxiuri de la firma cu care avem contract..vin..prompti ca de obicei..

Intru in masina..nimeni nu mai merge in zona Militari asa ca sunt singura in masina. Domnul 84, ca asa o sa-l numesc, ma intreaba unde mergem si apoi isi continua conversatia la telefon cu colegii de breasla..urat obicei al taximetristilor de a vorbi la telefon cand au client..si de a vorbi cu tot tacamul cuvintelor pe care nu ai vrea sa le ai in frigider.
Ma rog, a devenit deja o obisnuinta.

Ajungem in zona Universitate si statia lui 84 era deschisa. Intre timp terminase si discutia la telefon. Se aude o comanda in zona. Deodata, cu toate ca pana in momentul ala nu schimbase cu mine decat un "Buna seara!" si un "unde mergem", ma intreaba cu un zambet grotesc pe buze..

"Stiti ce e la adresa asta?"..eu care nici nu auzisem comanda ii zic ca habar nu am pentru ca nu stiu la ce se refera.

"Pai tocmai s-a cerut o masina in Selimbar.."..eu..care stiu Micul Paris ceva mai bine decat stiu Florenta..adica aproape deloc..ii zic.."Nu, nu stiu."

"Pai e un bar de fetite.."..eu cu gandul la fetitele de pe marginea soselei..dar el continua vazand ca nu reactionez..."Am luat si eu comanda intr-o seara acolo si cand am vazut ca au urcat 4..imi venea apoi sa ii dau jos""
Instantaneu mi-am dat seama ca se referea la un club de gay..si fetitele erau de fapt baieti.

Zic "domnule, nu cred ca a fost corect sa ii dati jos..e treaba lor ce fac..fiecare are dreptul la fericire si nu cred ca e dreptul nostru sa judecat atata timp cat nu stim situatia. Plus ca fiecare are dreptul sa faca ce vrea, atata timp cat nu ii deranjeaza pe cei din jur.."

Instantaneu incepe "pai m-au deranjat, si chiar foarte mult..dumneavoastra vorbiti asa pentru ca probabil nu ati avut de a face cu ei.."
Zic scurt "Ba da!"
El "Poate nu i-ati vazut cum se iubesc ei si cum isi vorbesc.."
Eu, la fel de scurt "Ba da!"

Pauza cam 5 secunde.."Pai sa-i fi vazut cum isi vorbeau si cum se comportau..cum isi pitigaiau vocea,domnisoara..pana la urma sunt barbati..si cum vorbeau ei cu << fata >>..daca ati sti.."

Vroia sa ii dea jos din masina pentru ca foloseau apelativul fata si voorbeau pitigaiat..

Zic.."Domnule, e treaba lor. Pe mine nu ma deranjeaza asa ceva. Eram la mare, in plina zi, si nu intelegeam de ce intr-un colt al marii (da, stiu ca nu are colt) era foarte liber si nu erau asa multe persoane..[am frica de mare asa ca eram destul de panicata si totusi destul de mandra de mine ca intram in apa singura si ma avantam destul de departe, si nu eram atenta la lumea din jurul meu..asta cam pe cand aveam vreo 17 ani]..si ma duc si vad ca era un cerc de vreo 7-8 metri in jurul unui cuplu..de baieti..se iubeau in mare, dar lumea nu statea sa se holbeze la ei sau sa le zica ceva.ci fiecare isi vedea de treaba lui.."

El: "Si nu v-a deranjat asta? Ca ei sa si-a traga in mare?"
Eu: "M-a deranjat in ideea ca era zi si ca in jur erau copii, lucru care m-ar fi deranjat si daca era un el si o ea..pentru ca nu e normal"
El:"Ba un el si o ea era normal."
Eu:"Deci, daca erati dumneavoastra nu v-ar fi deranjat sa vedeti un el si o ea iubindu-se cu foc ziua, in vazut copiilor, dar v-ar fi deranjat un el si un el..pai nu e corect..ca e acelasi lucru"

Ceea ce nu am precizat e ca acest cuplu era considerat normal pentru ca actiunea nu se petrecea la noi in tara. Daca ar fi fost la noi, probabil la cati "destepti" care sparg seminte pe plaja si se hranesc cu bere, ar fi fost batuti si bagati si in spital..ca nah, traim in Romania.

"Nu e normal domnisoara. E clar ca baieteii astia nu au ceva normal la cap. E clar ca la ei se modifica ceva la cap..ca inainte nu era asa"
"Domnule, sunt foarte normali..asa sunt ei..asa e scris codul lor genetic. Si homosexualitatea a fost de cat lumea si pamantul. Se practica in triburi, era promovata in Grecia Antica, pana si un Papa a fost homosexual. Ca Biserica ne-a indoctrinat in Evul Mediu si ne-a spus ca nu e normal decat ceea ce e promovat de Biserica, asta e alta problema. Dar a existat intotdeauna."

"Pai ei nu au fost acceptati niciodata de cei din jur. Erau scosi din societate."
"Ba chiar erau acceptati si nu erau respinsi de societate. Ce imi povestiti dumneavoastra si faptul ca isi vorbeau pitigaiat..e o reactie fireasca..Sunt constienti de faptul ca nu sunt acceptati de unii oameni..si tind sa exagereze..sa iasa in evidenta..e aceasi reactie pe care o au adolescentii..daca stiu ca sunt considerati ciudati pentru ceva anume, exact lucrul acela il vor face..Si pana la urma, a fi diferit nu e neaparat ceva rau."(vezi piercing-urile, stilul emo, etc)

"Domnisoara, vad ca le luati apararea. Orice as zice, dumneavoastra respingeti. E clar ca ceva nu e in regula."

Eu si privirea mea tampa de copil inocent ce habar nu banuia ce o sa urmeze..asteptam..
Zice.."Pot sa va pun o intrebare?"
"Da"
"Dar sa nu va suparati..Dumneavoastra aveti un iubit sau o iubita?"


Incep sa rad...dar radeam..
El ma privea in oglinda retrovizoare si astepta..zic.."pai tocmai vin dintr-o relatie de 5 ani si ceva cu un iubit..sa inteleg ca daca nu sunt de acord cu dumneavoastra e clar ca ceva nu e in regula cu mine..nu?"

"Pai, orice spun, le luati apararea.."

"Pentru ca nu e corect sa judecati fara sa stiti despre ce e vorba. Asa cum dumneavoastra vi se face scarba chiar si numai ideea de a va uita dupa un barbat in sensul la care ne referim acum...asa si lor li se face scarba sa priveasca o femeie .E dreptul fiecaruia la fericire. Daca ati avea un copil care ar fi diferit..ce ati face?"

Tacere..l-am atins la sentiment..incepe pe alte cai..
"Cititi Biblia? Si scrierile vechi? Pai daca si pana in Biblie ei sunt condamnati..Biserica ii condamna..pana si Dumnezeu ii condamna.."

"L-ati auzit dumneavoastra pe Dumnezeu vorbind? Nici nu l-au vazut oamenii..dar sa il mai si auda vorbind.."
"Ba l-au vazut.."
"Din cate stiu, au vazut un rug de foc..si unde anume in Biblie se condamna homosexualitatea? Domnule..exagerati..iar Biserica..Biserica l-a condamnat pe Galileo Galilei la moarte..unul dintre cei mai inteligenti oameni..doar pentru ca a declarat ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui..si nu invers..."

Offtopic, e vorba aia...ca zeii au fost inventati doar pentru a justifica existenta regilor si a exercitarii puterii...Dar Dumnezeu nu cumva a fost inventat pentru a justifica Biserica si exercitarea puterii acesteia?..dar despre asta intr-un alt post..

"Eh, a facut greseli..ce, dumneavoastra nu faceti greseli?"
"Ceea ce imi pare rau domnule e ca o sa ramaneti cu o idee si in gandul dumneavoastra o sa ziceti ca, ce-ti e si cu tinerii din ziua de azi..cum au ajuns copii sa fie.."
"Pai eu oricum ideea nu mi-o schimb..dumneavoastra nu sunteti normala..pentru ca orice am zis despre ei, le-ati luat apararea"

"Stiti, eu nu am vrut sa va conving de nimic, doar ca nu mi s-a parut normal sa judecati si sa atacati fara sa stiti despre ce e vorba.."
Imi semneaza si stampileza voucherul..pune stampila cu atatia nervi incat sare stampila..eu zambeam..si imi zice ca sincer, el ramane la ideea ca am o iubita..
"Poate va invit la nunta..", zic eu..
"Dar e legal?"
"La ce va referiti dumneavoastra, la noi nu e legal..in alte tari da..la ce nunta ma refer eu..e foarte legal.."

Cobor si rad de una singura pana in scara blocului..rad in lift..rad in casa..dar e tragic... Va vorbesc de o realitate sociala..va vorbesc de discriminare..de un om cu parul carunt care a tras o concluzie in urmatorul fel..
Nu sunt de acord cu ce zice el..pai e clar ca nu st normala..m-a etichetat fara drept de apel. O ecuatie foarte simpla..e cea mai simpla..
Cu toate ca avea o ura in privire cand vorbea de cuplurile de baieti...si un zambet marsav cand se uita la mine si se gandea la presupusa mea iubita..

Poate imediat dupa, s-a dus sa isi faca un 5 contra Nae..(e furata expresia..)..poate a sunat un coleg de breasla sa se laude ca a dat peste o fata gay..poate..cine stie..

Clar e ca a ramas cu o idee..si nici nu a incercat sa digere argumentele mele..probabil pentru ca nici nu imi propusesem sa il conving de ceva anume..Si totusi..acestia sunt oamenii pe care va trebui sa ii bombardez cu mesaje in munca mea de comunicator..lor va trebui sa le persuadez ideile, sa ii determin sa cumpere sau nu un produs, sa accepte ca favorabila sau nu imaginea unei companii..sa voteze pe unul sau pe celalalt..oameni care cred in ceea ce zice Dumnezeu, care discrimineaza..care pana la urma sunt atat de diferiti..Nu prosti..sa nu se inteleaga gresit ideea..nu sunt prosti..aceasta e realitatea la care ei se raporteaza si la care va trebui si eu sa ma raportez daca vreau sa aiba un rod munca mea..

Si totusi, nici bunica mea nu mai eticheteaza asa cum a facut el..pana si bunica mea stie ca homosexualitatea e veche..si e femeie de la tara, simpla, provinciala..nu "capitalista"..

Si uite asa m-am pomenit in cateva minute si gay..si ciudata..
Si uite asa am aflat pe pielea mea cum functioneaza stereotipia sociala..cum argumentele logice, rationale..nu au nici un efect..si cum daca as fi batut argumentele pe calea emotionala l-as fi facut macar sa se mai gandeasca a doua oara inainte sa zica ceva despre gay.. Era clar ca in momentul in care am adus in discutie despre un posibil copil al sau care ar fi fost diferit, l-am atins..
deci, persuasiunea are efect mai mare cand se opereaza cu mesaje pe latura emotionala, nu rationala..

Si totusi sunt curioasa cum ar fi reactionat daca as fi zis, asa, doar de amorul artei, vorba aia, ca "Da, domle..am o iubita"..

Oficial imi merge bine..

Oficial, imi merge chiar foarte bine si sunt sigura ca toti cei din jur ma vad ca pe una dintre cele mai norocoase persoane, fara probleme, mereu zambareata..neoficial, o duc bine doar cu nervii ca vad ca nu au cedat inca..

Nu prea stiam ce e aia criza de identitate..mi se parea a fi o notiune..abstracta..Doar ca o simt pe pielea mea..
Simt ca nu imi gasesc locul..nu imi mai place sa stau acasa mai mult de 3-4 zile, nu ma regasesc nici in nebunia si griul Micului Paris decazut, visam la Norvegia acum cativa anisori, dar probabil mi-ar fi greu sa ma adaptez la cultura si frigul lor, chiar daca porecla mea e Pingu..
Aveam un tel, un vis..il mai am inca..doar ca parca devine din ce in ce mai indepartat cu toate ca eu m-am apropiat de realizarea lui tot mai mult. Stiu ca suna ciudat, dar cand ar trebui sa zambesc pentru ca stiu ca mai am atat de putin incat sa ating visul asta, stiu de asemenea ca se poate narui intr-o secunda, la modul cel mai serios..
Ma simt ca si cum as fi cazut in nisipuri miscatoare..cu cat ma zbat mai tare sa ies si sa rezolv totul, cu atat mai tare ma afund..naspa sentiment..

Si totusi...am ajuns la o rascruce..trebuie sa aleg, si asta cat mai repede...doar ca nu stiu exact cine sunt..cine am devenit..iar cand nu stii cine esti cum poti fi in stare sa alegi corect?.. Si ce imi ramane de facut? Sa dau cu banul? Ar fi ceva interesant, dar nu e genul meu.. Asa ca o sa astept sa vad cine am devenit..Sper doar sa nu dureze prea mult..

Cand intri in hora...tre sa joci

..spune o vorba din batrani..

Poate ne place sa dansam..sau nu..poate intram in joc din placere, din obligatia impusa de o invitatie..din betie..nu conteaza de fapt atat de mult motivul pentru care intri in hora..ci scopul final..

Ca orice joc, are reguli si pasi ce trebuie respectati..depinde de tine daca intri in joc fara sa cunosti pasii. Daca esti o persoana capabila, vei putea sa inveti din mers si sa te adaptezi, daca nu, invata bine regulile inainte sa te aventurezi.

Foarte important de stiut e faptul ca in timpul jocului, uneori regulile se schimba, cineva te poate calca pe picior, ti se rupe un toc.. Nu conteaza! Zambeste, nu te uita la picioare si danseaza mai departe; nu da altora satisfactia de a te retrage..adapteaza-te..pentru ca atunci cand intri in hora, trebuie sa joci..



Exemple de jocuri moderne: imbinarea muncii cu facultate/-ati, viata personala, somn..intrarea intr-un proiect ce pare ca nu poate fi dus la capat/nu mai are fonduri/personal..etc

De cate ori iubim in viata?

Iubirea..vorbim de ea fie ca am intalnit-o sau nu, fie ca stim cam ce presupune sau nu, fie ca o sa o intalnim sau nu in viata, fie ca stim sa o recunoastem sau nu atunci cand apare..
Daca macar o data ai spus „Te iubesc!” si chiar ai simtit asta inseamna ca esti un om norocos si ca ai fost contaminat cu mai multa sau mai putina iubire..

De cate ori iubim in viata?..Raspunsul e sigur ca de multe ori, pentru ca de fiecare data iubim altfel.
Exista iubire platonica, iubire adolescentina, iubire parinteasca (da, intre doi iubiti), iubire matura (e aia tipica in care oamenii sunt cu picioarele pe pamant), iubire agresiva, iubire aventura si multe alte zeci de tipuri de iubire probabil..ce au ele toate in comun? Doi oameni si faptul ca iubirea e intotdeauna oarba..si ca orice orb, intri in iubire si speri sa iesi intreg..exact ca si cum in calitatea ta de nevazator ai traversa strada..si speri sa nu te loveasta o masina pe trecerea de pietoni..

Cred ca toti descoperim de fapt la un moment dat al vietii..intr-un moment de luciditate existentiala, ca am iubit in viata de mai multe ori, ca am iubit cu adevarat..doar ca am iubit diferit..
Si cand e sa alegem persoana langa care sa vrem sa ne trezim dimineata si cu care sa impartim certurile despre tipul hartiei igienice, al culorii gresiei sau al numelui copilului, nu alegem de fapt persoana, ci alegem tipul de iubire pe care ni-l provoaca. E acel tip de iubire de care avem nevoie si care ni se potriveste de fapt.

Dar, in acest fel se mai naste o intrebare.. Poti trai alaturi de aceasi persoana mai multe tipuri de iubire?.. Da, la suprafata poti trai mai multe tipuri de iubire, dar doar un tip e cel care caracterizeaza relatia cu adevarat..

Si tot din categoria „D-ale dragostei..”, mi-am adus aminte de vorbele unei persoane cu experienta de viata..

In viata nu trebuie sa ramai langa prima iubire..poti daca e cazul sa revii la ea, dar nu sa ramai langa prima iubire, pentru ca o casnicie dintre doi oameni(sau chiar unul dintre ei) care nu au mai cunoscut si un alt tip de iubire, nu are o baza solida si de obicei nu rezista, iar daca rezista se poate dovedi o casnicie plina de frustrari. Cand te hotarasti sa intemeiezi o familie trebuie sa fii responsabil si cu capul pe umeri si sa cunosti deja „piata”, in asa fel incat sa stii langa cine alegi sa te trezesti dimineata, si astfel sa nu fii tentat/a sa afli ce e pe „piata” dupa momentul in care ai ales. Astfel, te dovedesti a fi cu adevarat o persoana cu coloana vertebrala, care o data ce si-a asumat responsabilitati le poate duce la capat fara probleme si fara frustrari personale.

Oh, da..ce vorbe..

Deci, de cate ori iubim in viata?..de cate ori avem norocul..sau ghinionul, cum ar spune gurile rele..

-Ce faci?...-Supravietuiesc...

De ceva timp..am si uitat de fapt cand a inceput..cand sunt intrebata in stil specific amical Ce faci?, raspund zambind..Supravietuiesc!..

Interlocutorii raman blocati la inceput..dar se pare ca ei nu stiu ca a supravietui e foarte bine..La munca deja au inteles ca imi e bine sa supravietuiesc..ca de fapt cuvantul acesta „supravietuire” e cuvantul care explica cel mai bine starea noastra in epoca asta care in graba ei si in schimbarile ei ne face sa uitam ca de fapt dam zi de zi, clipa de clipa, o lupta pentru supravietuire..

Supravietuiesti cand reusesti sa incapi in ratb sau metrou si mai reusesc si usile sa se inchida in spatele tau, impingandu-te bine in cutia de sardine..supravietuiesti cand reusesti sa duci la capat proiecte cu un numar de ore de somn apropiat de cifra 0, supravietuiesti cand esti in stare sa iti spui parerea, cuvantul in fata unei nedreptati.. Supravietuiesti cand esti in stare sa razi si sa te bucuri de o iesire cu prietenii chiar daca stii ca berea aia din fata ta e singurul lucru pe care ti-l mai poti permite pentru urmatoarea saptamana..
Supravietuiesti daca ai puterea sa ii ajuti pe cei din jur si ii poti face sa zambeasca chiar daca tu esti la pamant..


Deci.. Eu supravietuiesc, si ma bucur enorm..Tu ce faci?..

Cea mai veche meserie..sau poate nu..

E ora 23.20..o noapte de luni..plec de la munca si ca in fiecare seara urc in taxi si visez la patul de acasa..In seara asta e ceva nou pentru ca trebuie sa duc mai intai o alta colega acasa...vorbeste mult..cred ca e din cauza oboselii..ii tin hangul, coboara, doar ca portia de logoree imi provoaca foame..ii spun taximetristului..Domnul 04..ca vreau sa trecem pe la un Non Stop sa iau ceva de mancare..

Imi spune ca ma duce undeva unde stie el ca se fac cei mai buni hamburgeri..zic..„Hai!”..ca si asa nu am mai bagat in mine un hamburger de 1 an..sa fie..numai ca obtin din partea lui promisiunea sa nu ma trezesc cu vreo intoxicatie alimentara..Imi zambeste si spune..Domnisoara..acolo mananc si eu si colegii mei si pana acum nici unul nu s-a scarpinat..

Ajungem..stau la coada cam 20 min..era un MrBurger din spate de la Romana..imi iau un hamburger special..intre noi fie vorba, nu a fost atat de special..acum stiu de ce nu am mancat hamburger de aproape un an..nu imi place..ajung inapoi in masina..ii iau si o apa plata soferului pentru ca de mancare nu a vrut; abia mancase si el..incep sa mananc..

De obicei meseria de stilist (frizer, coafeza), cosmetician, taximetrist presupune sa iti asculti clientii, sa ii auzi cum se vaita de cine stie ce li se intampla prin viata...in cazul meu a fost cam invers..
Omul mi-a vorbit de cele 3 case pe care le-a facut cu tot ce trebuie in ele si ca acum a ajuns sa manance numai pe la fast food..sau pe la cate una din fetele ocazionale pe care le „detine” in medie, cam o saptamana..

Intreb eu..„Sa inteleg ca ati avut 3 sotii?”..
El: „Cam asa ceva, aproape sotii..si un copil..Pana la urma cea pe care o voi duce la altar cred ca va fi o prostituata..”
Eu: „Pai si credeti ca daca e prostituata nu e o femeie ca oricare alta..s-ar putea sa aveti surpriza sa gasiti in ea un partener de viata mai potrivit decat ati crede vreodata..”
El: „Sigur gasesc un partener mai bun decat ceea ce am avut inainte..”

Astfel mi-am adus aminte de o discutie in contradictoriu despre cea mai veche meserie din lume..daca e prostitutia sau cea de vanator/culegator..
Si sustin in continuare ca nu prostitutia e cea mai veche..si ca e doar o expresie intrata atat de mult in constiinta comuna incat pare si corecta..

Dupa ce s-a ridicat pe verticala, homo sapiens a trebuit sa supravietuiasca..ca orice animal..reproducerea sigur era o necesitate, la fel si hrana..nu am date sa pot preciza daca se reproduceau de mai multe ori decat se hraneau, sau invers..cert e ca sigur partenerul nu era recompensat pentru actul de reproducere, decat eventual cu o placere fizica..
Sa nu uitam ca definitia prostitutiei e aceea ca reprezinta indeletnicirea unei persoane care practica relatii sexuale cu scopul obtinerii unor avantaje materiale (bani, bunuri sau favoruri)..iar reproducerea vine (sau cel putin venea) din instinctul primar de perpetuare a speciei..asa ca in mod cert acum milioane de ani partenerii nu stateau sa negocieze pretul (nu existau bani), nu veneau cu o legatura de banane, un vanat sau cine stie ce si mimau „Stai o tura pentru astea?”..
Oameni..intelegeti..nu aveau bani, nu intelegeau din schimbul de parteneri ceea ce intelegem noi astazi, comunicau la nivel de semne si sunete..nu trebuiau sa stea o tura ca sa aiba ce manca pentru ca efectiv isi procurau hrana..iar reproducerea era practicata din instinct de supravietuire, nu pentru alte foloase..

Concluzia..cea mai veche meserie e cea de..vanator/culegator..

Iar prostitutia ca meserie probabil ca a aparut odata cu prima moneda si cu activitatea de comert..

PROSTITÚȚIE s.f. Faptă (infracțională) comisă de femeia care practică relații sexuale cu diverse persoane pentru a-și procura mijloacele de existență. ♢ Casă de prostituție = bordel. ♦ Viață dusă de o prostituată. ♦ Fig. Înjosire, degradare. – Din fr. prostitution. (Dictionarul explicativ al limbii romane, 1998)

PROSTITÚȚIE s. f. 1. ocupație a femeii care întreține relații sexuale contra unei plăți sau a unor avantaje materiale; (p. ext.) stare în care membrii societății duc o viață sexuală instabilă, schimbându-și partenerii. o casă de ~ = bordel. 2. (fig.) înjosire, folosire degradantă a calităților, a talentului. (Marele dictionar de neologisme, 2000)

PROSTITÚȚI//E ~i f. Îndeletnicire practicată, de obicei, de femei, care întrețin relații sexuale cu scopul de a-și câștiga existența./ (Noul dictionar explicativ al limbii romane, 2002)

Las la latitudea domniilor voastre daca vi se par corecte sau macar daca cuprind cat de cat definitiile de mai sus sensul cuvantului „prostitutie”..
Si..un sfat..nu mai judecati pentru ca nu aveti nici un drept..

Copilul care chema ploaia..

Ieri..Herastrau, plimbare, vant usor, aglomeratie, zambet fals, frunze cazute, La multi ani celor cu nume de Alexandru, Alexandra, inghetata..Ii spun „ Bucura-te de ultima zi de vara”..nu ma crede..cad frunze..verde, maro, aramiu, culori ce imi bucura inima..ador toamna..

Astazi..ploaie..zambesc..ies afara, picaturi in siruri imi spala chipul, parul devine ondulat, chipul zambaret, ma simt libera si nu imi pasa ca lumea ma priveste dubios pentru ca zambesc in ploaie..ma intorc murata..dus fierbinte, carte, somn de recuperare pe sunet de La umbra marelui urs, Amintire cu haiduci, Ploaia lui Sterian, Vinovatii fara vina..condimentate cu un pic de Pasarea Colibri..

„De ce esti trista?”
„Pentru ca nu am motive sa fiu vesela..”
„Viata e frumoasa!”
„Stiu, dar faptul ca e frumoasa, astazi nu e destul pentru mine..”..poate maine

Parul cret, chipul curat, zambet timid pe buze..am redevenit eu sub stropii ploii..acum s-a oprit..

Chem iar ploaia..si vine..Stie ca am nevoie de ea..Oare chiar ne spala pacatele?

Buna lume, sunt eu..copilul care cheama ploaia..

Trenul vietii..

Pasesc pe terasament si ma uit cum vine trenul..ii vad luminile si ii aud sunetul specific..nu imi mai e frica.. Ce pasi mari am...o dala..doua dale..trei..Ce joc dragut.. Acum merg pe linie..talpile adera la linie..nu am echilibru deloc, dar macar pot sa incerc in continuare fara teama..Mi se mai intinde cate o mana din cand in cand si nu ma lasa cei din jur sa cad..

Calatoresc prin viata cu trenul..merg din gara in gara si privesc peisajul..ma bucur pana si de restrictiile de viteza..si de opririle in halte..prin compartimentul meu se perinda persoane ce isi povestesc ofurile..batrani ce iti vorbesc despre religie..despre comunism..copii ce vorbesc despre dragoste si iubire..dar oare stiu ce reprezinta cu adevarat cuvintele acestea?
Ei coboara, eu merg mai departe..si intra in compartiment alti si alti calatori..

Asa e in viata..in compartimentul nostru intra oameni necunoscuti..iti vorbesc..le vorbesti..te aud dar nu te si asculta neaparat...iti vorbesc..ii auzi, dar nu ii asculti neaparat...

Sunt doar cativa care raman cu tine sa parcurca drumul..sa inteleaga ce vezi tu la haltele alea mici inconjurate de porumb sau efectiv de camp..sa intelegi la ce se refera cand iti vorbesc de indiferenta, tristete sau bucurie..
Uite, vine nasul..deschide usa si iti zambeste..esti de-al casei..nici nu iti mai cere biletul pentru ca stie ca esti corect..Te-a intalnit de atatea ori in trenul ala incat te saluta pe nume si iti ureaza o calatorie placuta in continuare..

Te uiti iar pe geam..vezi cum natura e schimbata de la o saptamana la alta, de la un anotimp la altul..de la un an la altul..Vezi copacii in bataia vantului si ploaia ce loveste fara mila geamul..Stii ca asa te schimbi si tu, ca bate vantul, iti incurca parul si iti usuca obrazul, ca ploua in suflet si apoi iese soarele..ca doar esti parte din natura fie ca vrei sau nu..

Te ridici brusc..e gara ta..Trebuie sa te grabesti sa cobori..abia apuci sa schitezi un ramas bun de la cei cu care ai impartit compartimentul, tragi valiza si fugi..nici nu apuci sa deschizi usa...e multa lume pe hol, toti se imbulzesc sa iasa, dar te trezesti singur jos...Unde au disparut toti? E gara ta pustie..Te opresti pentru o clipa, zambesti si o apuci pe drumul acela ce se deschide in fata ta, cu sufletul stingher..
Faptul ca nu mai stii ce e la capatul strazi te sperie..ti se pare cunoscut drumul asta..ai mai mers o data pe el..dar era in directia cealalta si stii ca te speria faptul ca nu stiai ce inseamna gara..ce inseamna acel tren..daca o sa-ti placa calatoria..

Acum..nu mai poti da inapoi..Acum si aici se spune stop..

O poveste

Partea I

A fost odata ca-n povesti, ca de n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit...

Era o vreme, nu cand plopul facea micsunele, ci cand se statea la coada pentru lapte, paine, carne..se statea la coada pentru a trai..
Era o vreme cand planul cincinal era depasit pe hartie, cand recoltele si normele record erau depasite in fiecare luna, repet..pe hartie..O vreme cand si copii erau facuti la norma, asa numitele generatii de ceausei..

In aceea perioada, cand multi se casatoreau din interes, cand buletinul de Bucuresti era un lux ravnit de toata lumea si cand un cizmar si o asa zisa chimista conduceau Tara lui Papura Voda..era si EA.. O tanara frumusica si cuminte, chiar prea cuminte, dar indragostita..Ea indragostita de el, si el de ea...Isi faceau planuri, glumeau timid..Erau frumosi si le statea bine impreuna, dar cum nimic in viata nu e perfect, nu s-au casatorit..

S-au despartit..nici ei dupa 20 si ceva de ani nu inteleg de ce.. El s-a casatorit..ea s-a casatorit..doar ca inima ei fusese furata de un om foarte rau care avea numai interese..Casnicia lor a fost tot timpul un chin si nu a durat decat aproape 3 ani..

S-a nascut o fetita..care ii cere scuze in mod oficial pentru cele 26 de ore de travaliu..El vroia baiat..nu o iubea..nu isi iubea propriul copil..nu isi iubea nici sotia..dovada erau petele de culoare verde, rosie, mov...care ii pictau EI chipul trist..
Orasul era mic, lumea stia, doar ca era ceva normal ca barbatul sa conduca..Sa fie un nenorocit si nimeni sa nu-i ceara socoteala..
Si-a luat inima in dinti si a spus STOP..si-a luat comoara in brate, inima in dinti si viata in piept si a continuat singura de acolo..La randul ei, mama si tatal ei i-au fost alaturi mereu si au sustinut-o..au crescut impreuna ghiaurul ce avea sa devina acea fetita cuminte si cu ochii mari..

O intreb si acum, „De ce Dumnezeu te-ai casatorit cu el?..”...iar EA imi spune..„Nu imi pare rau..ai venit tu pe lume..Ce faceam daca nu te aveam pe tine?”

Se lasa tacerea..
Daca ar sti ca as fi preferat de mii de ori sa nu ma nasc, dar sa fie ea fericita..


To be continued..


Later edit: imi pare rau..tata..dar te urasc..pentru ca trebuia sa fii alaturi, dar nu ai facut-o..si ma doare

In cautarea copacului pierdut...

Cand te simti singur..cand vrei sa vorbesti cu cineva, sa ii spui tot ce ai pe suflet..sa te descarci..cand simti ca explodezi pentru ca efectiv vrei sa versi afara tot ce s-a adunat in sufletul tau, dar nu ai pe cine trebuie langa tine..cand poate nu ai atat de multa incredere in cei din jur sau efectiv s-ar speria daca ar sti ce zace acolo..intre gandurile tale..atunci cauta-ti copacul..

Un copac care sa te asculte, in care sa ai incredere..e timid..e singur in bataia vantului, exact ca si tine...va fi de acord cu tine orice ar fi..e exact ceea ce iti trebuie..te va asculta si jur ca nu se va speria de ceea ce ii povestesti..nu te va cataloga in nici un fel si poti avea incredere ca nu va spune altora ceea ce ii marturisesti tu lui..
Dar, foarte important, nu te astepta sa iti raspunda..va fi mereu acolo sa te asculte, dar nu ca sa dea sfaturi..

Povestea aceasta, oricat de ciudata ar parea, nu e chiar o poveste..e o realitate..Inaintasii nostri foloseau metoda aceasta atunci cand nu puteau ajunge sa se spovedeasca preotului, in ideea ca Dumnezeu este peste tot...
Mi-a recomandat-o bunica inca de cand eram prea mica ca sa stiu ca Dumnezeu e mort..ca Dumnezeu a murit..Noi l-am omorat pe Dumnezeu..Era vremea cand credeam si in existenta lui Mos Craciun..Dar cu timpul am crescut si am adaptat acest sfat la realitatea ce ne inconjoara..

Iar acum am nevoie de copacul meu..de cineva care sa asculte fara sa judece, sa asculte fara sa spuna nimic..nu am mai apelat de mult la el si cred ca si lui ii este dor de mine..
S-au strans cam multe asa ca va fi o vizita destul de lunga..e genul de vizita pe care o faci unui vechi prieten..

ProTv sau ProTampiti si Violenta?

E adevarat ca nu m-am mai uitat la stiri in ultimii ani, printre altele si influentata de informatiile de interes national ce se perindau pe la ora 17 la ProTv, post care la inceputuri era un exemplu pentru canalele private din Romania.
Cred ca totul a inceput cam acum 4-5 ani, cand din nevoia de rating (daaa rating egal profit asa ca poate as fi inteles aspectul economic, nu si cel de indobitocire a natiunii), s-au hotarat ca nu ne ajung 3 buletine principale de stiri (erau exact ca mesele pe care trebuia sa le luam..ne luam portia dimineata, la pranz si seara), asa ca ne-au mai servit o gustare la ora 5.. Ce nu stiam noi pe atunci e ca provoaca indigestie..Am aflat pe parcurs si intr-adevar, stirile de la ora 5 au ajuns subiect de gluma, de bancuri, dar au continuat sa existe..ca si mancarea servita in taberele de la Navodari, mereu ajung copii in spital cu intoxicatie alimentara, dar mancarea acolo e la fel, servita constiincios si metodic..
Doar ca efectul stirilor de la ora 5 s-a extins..exact ca si prostia, e contagioasa..astfel incat si buletinul de stiri de la ora 19 a devenit..hm..ceva ce clar nu ar trebui sa fie de fapt..

Se spune ca un popor isi merita soarta si poate meritam cu varf si indesat sa ne fie prezentate sub forma de stire de interes public o sinucidere, o bataie cu parul si lopata, un viol, o biserica si barfele referitoare la preot ce roiesc printre enoriasii smeriti in fata lui Dumnezeu..Iar cand sunt prezentate stirile, ehhh..daca nu isi unduiesc vocea si nu folosesc intonatia de telenovela banuiesc ca dragii crainici nu isi primesc salariul..Am vaga impresie ca in loc de cursuri de dictie, prezentatorii sunt fortati sa ia cursuri de actorie..
Si ce e culmea e faptul ca acest gen de atitudini nu sunt altceva decat promovate spre a fi repetate..
Nu m-am mai uitat la TV de aproape 3 ani, si nu glumesc, dar de vreo 2 luni tot primesc in Spam stirile de la ProTv..varianta stirilor de la ora 5 sub forma de text, cu imagini graitoare si trimitere directa spre site-ul lor..Subiectele: sex, crime, violuri, morti, inmormantari, barfe, asa zisele vedete si viata lor..Credeam ca AcasaTV a fost creat pentru segmentul de public ce isi dorea asa ceva si speram ca Povestirile Adevarate sa le satisfaca aceste nevoi, dar se pare ca m-am inselat..

Las acum vorbele de duh ale lui George Stanca sa va aduca un zambet pe buze:
„Efectul ProTV...In ultima duminica m-a pus necuratul, ca Dumnezeu n-o facea, sa privesc, integral si neselectiv, un jurnal de seara la ProTV. Concluzia mea e bicefala. Ori s-a schimbat lumea, ori am eu ceva probleme cu ea.
Priviti: accidentul de la Scanteia stors pana la limita de a se vorbi cu mortii, apoi alte stiri, cu accidente, crime, batai tiganesti pe cel mioritic plai, beliri, impuscaturi pe strada la ceas de seara, o demolare de biserica de primaria Chiajna, mosia lui Mircea Minea. Si, la sfarsit, o veste mai soft: un roman din America a salvat de la inec o familie care se prabusise in apa cu masina. Om!

Dar, ce tara senzationala aveeeeeem! Dupa o asemenea sarabanda de stiri - duminicale, lejere, de vara!- eu mi-am uns cu sapun funia de spanzuratoare, Leana mea a vrut sa ia un pumn de diazepame, sa termine odata cu viata asta depresiva, iar pruncii si-au luat lumea-n cap.
Ceva este putred in Danemarca protevista: politica postului? Sau realitatea duminical-valaha este asta!? Se moare, se impusca, se taie cu suriu`, se beleste, loveste cu trenul, masina, caruta, buldozerul, se calca pe picior cu cilindrul compresor.”

Intrebari..
Dau stiri cu sinucideri, violuri, batai, etc pentru a fi repetate si astfel sa isi asigure viitoare subiecte de stiri? Daca da, e o strategie foarte inteligenta..
Dau asa ceva pentru ca asta cere de fapt masa?..Cel mai probabil asa e..
Si, cea mai importanta dintre intrebari, avand in vedere ca mass media e a patra putere in stat...Unde dracu o sa ajungem?..Nu stiu daca bagara-ti de seama, dar viitorul e cam sumbru prin prisma stirilor proteviste..

PS: Multumesc mamei care a crezut in mine, prietenilor si familiei pentru ca m-au incurajat mereu sa fac asta...Ma gasiti cu venele taiate si cu funia de gat in baie..ca poate asa ajung si eu vedeta la ProTv..

Unde`s vremurile de altadat?

Unde sunt Doamne? Cand ne-am schimbat atat de mult?

Vreau vremurile in care nu imi venea sa plec decat la ivirea zorilor..vreau vremurile cand nu imi era frica sa ma plimb si sa ma bucur de o noapte frumoasa de august..vreau vremurile in care nu suportam persoanele fitoase si aveam grija sa le mai trantesc cate o replica subtila..M-am invatat sa le accept..sa le tolerez..si chiar nu e bine..

Unde`s Doamne zilele, serile in care radeam cu adevarat..unde sunt oameni de altadat? Fizic ei sunt inca aici...dar de ce parca nu mai sunt ei?..Sau au doua vieti?..Aici sunt asa, dincolo altfel?..azi intr-un fel..maine se schimba..Iti zambesc din politete, cand ar vrea de fapt sa te injure..te pupa pe obraz, doar ca sa iti arate ca ei sunt in stare sa faca compromisuri si tu nu..
Te rog..abtine-te..vrei sa ma injuri si nu ma suporti?..oh, dar spune-mi..apreciez mai mult..Nu ma pupa pe obraz daca nu iti vine sa faci asta..e mai bine asa pentru toti..

Cand crestem, uitam cumva de unde am plecat?..se spune ca omul care uita de unde a plecat, care-si uita trecutul, nu are nici viitor..Exact ca si poporul care-si uita istoria..e blestemat sa o repete..traind astfel mereu in greselile trecutului..

Ma duc sa caut in cutia cu amintiri si vise vremurile de altadat..poate daca le rememorez le pot si invia..daca nu..asta e...o sa ma obisnuiesc sa traiesc in vremurile de acu..

Am avut un vis..

e dimineata, soarele isi azvarle razele printre draperiile de la geam si ochii incep sa se deschida..E clar, nu mai pot sa dorm asa ca incerc sa mai lenevesc in pat; ca prin vis imi aduc aminte ca totul..

...a inceput cu o propunere facuta in ultimul moment, un Da spus fara sa gandesc, doi nebuni, o noapte, o ploaie de stele, un ponton pe lac cautat cam o ora si jumatate si gasit doar din noroc...
Am ras atat de mult incat ma dureau pometii..ne-au alergat 5 caini si doar printr-o minune s-au hotarat sa ne lase intregi..ai ajuns chiar sa te imprietenesti cu ei..Tu te-ai imprietenit cu ei de fapt, pentru ca mie inca imi alerga inima ca nebuna incercand sa sparga pieptul..

Lasam cainii sa-si apere teritoriul si ne continuam drumul..Ce sentiment frumos sa auzi vantul cum adie printre crengile salciei, sa vezi cum cerul se oglindeste in luciul lacului..sa privesti luna portocalie si sa ai grija sa nu pierzi nici o stea cazatoare..

Acum fii atenta la scandura lipsa din ponton..vezi sa nu te sperii..Asa, bine..

Stai intins pe ponton si cuprinzi cu privirea bolta cereasca, razi de teama ce ti-o provoaca zgomotul broastelor si al pestilor care sar prin apa si printre frunzele de nuferi..vorbesti vrute si nevrute..te ia frigul si totusi nu te impiedica sa razi si sa nu iti pese daca vei raci..Vezi cum Doamne Doamne mai scapara din chibrit si iti lumineaza noaptea..vezi cum norii se strang si se imprastie, iar tu te chinui sa ghicesti ce forme iau norii..
El spune..uite, un caine..ea se sperie iar, dar era doar un nor in forma de caine..Rau am ajuns daca m-am speriat si de un nor..Te rogi sa nu ploua si rade din nou de reactia pe care o are ea la auzirea diferitelor zgomote care iti demonstreaza ca natura are viata..

”Ai inghetat?
Daaa, dar nu conteaza..

Vrei sa mergem ca sa nu racesti?
Inca nu, mai stam.. Oricat de tare as raci, se merita..”

O aventura care a parut scurta, dar care a durat cam 5 ore..Amintiri frumoase, promisiunile de a vedea acel ponton minunat si pe timpul zilei si de a vedea mai bine ploaia de stele anul viitor, incepand cu noaptea de 11 august..Asa ca, sa nu ma uiti..

Ajunsi la prima farmacie cu program non stop am luat doza de atac de Paracetamol, ne-am bucurat ca am decis sa luam pilota cu noi si ne-am indreptat spre casa pentru ca soarele anunta sa rasara in curand..

Si apoi m-am trezit..m-am trezit zambind gandindu-ma ca am avut parte de un vis minunat..si stateam cu capul infundat in perna si ma gandeam ca sunt un pic nebuna...si m-am ridicat si am vazut ca pe masa zace neatinsa si verde frunza de nufar pe care mi-ai cules-o din lac..

Multumesc..

Sa visam si sa iubim e gratis

In momentul acesta, o ea e in drum spre un el..e iubire sau poate doar aparenta unei iubiri...oricum e un vis si merita...si sunt aproape 400 km ce ii despart..Ea vine fara sa il anunte, si pe la 6 dimineata ii va bate la usa..si ii va spune „Buna dimineata iubitule!”

Iubirea vine la pachet cu multa nebunie si aceasta poveste pe care tocmai am prins-o din zbor m-a facut sa imi aduc aminte cate nebunii am facut si eu pentru iubire, cate am facut cu totii de fapt, si m-a determinat sa ma intreb de ce m-am abtinut sa nu mai fac aceste nebunii care au venit la pachet in ultima perioada..

Tot ce stiu e ca aceasta poveste de iubire (sau de aparenta iubire) mi-a trezit dorinta nebuna de a face ceea ce imi dicteaza inima..sau acei hormoni minunati care ne determina sa ne indragostim..
Si ce daca vom suferi..Nici nu simtim ca traim daca nu avem parte si de momentele inlacrimate..
Ea risca sa fie respinsa, dar nu vrea sa renunte la ideea sa nebuneasca de a-l vedea..pentru prima data..
Poate va avea parte de minutele cele mai scurte din viata ei, dar a caror amintire va dura o viata..

Multumita acestei fete pe care nici nu am vazut-o, si nici nu voi avea vreodata ocazia sa o cunosc, ci despre care doar am auzit, mi-am adus aminte ca sa visam e gratis si minunat, ca riscul in si din iubire e frumos, iti face inima sa sara de emotii si te face sa zambesti, ratiunea nu are ce cauta in iubire, cele mai bune lucruri si care te fac cu adevarat fericit sunt cele care nu costa nimic de fapt, sunt simple...si asa mi-am adus aminte ca iubirea e simpla, numai noi, cand ne iubim, o complicam..

Femeia..

... azi e mister, maine e ca o carte deschisa, nu uita si nu te uita niciodata, e mama, copil, adolescenta, sotie, prietena,bunica, dusman, diavol, inger, obiect, fiica, iubita, miracol, sursa de viata si de moarte, nesimtita, periculoasa, sufera, este vesela, trista, plange, zambeste, te uraste, te iubeste, te distruge, te alina, te saruta, te palmuieste, te spinteca din priviri, te strange de mana, te respinge, te raneste, te face sa plangi, te face sa razi, e uneori sefa, alteori sclava, te invata sa razi, te invata sa plangi, te duce in rai sau in iad, te pretuieste daca o faci fericita, te distruge daca o faci sa sufere, intotdeuna va lupta, te seduce, greseste, minte, iubeste, traieste, viseaza, spera.. Asa e ea, ca doar e femeie..
E unica tocmai pentru ca e atat de diferita..nu o sa uiti niciodata femeia care te face sa plangi si nici pe cea care te face sa o iubesti neconditionat..dar poate o sa uiti femeia care nu se respecta..o sa o consideri o frunza in bataia vantului..
Nu o sa uiti niciodata femeia care te-a purtat in pantec si nici pe cea care te-a invatat ce e viata..Dar o sa uiti femeia care ti-a dat un 4 la matematica sau la chimie..
Nu o sa uiti femeia care iti bandaja genunchii cand erai mic, si nici pe cea care iti bandajeaza sufletul, dar o sa o uiti pe cea care ti-a pus piedica si te-a determinat sa cazi..

Si totusi, iubesti femeia in general, pentru ca stii ca azi poate fi copil, maine mama, maine seara adolescenta, iar poimaine iar copil..Pentru ca te invata sa iubesti, dar mai intai te invata sa plangi..pentru ca stie cand sa fie langa tine si cand sa te lase singur..pentru ca te face sa ii duci dorul chiar si atunci cand e langa tine..Pentru ca stii ca mereu vei descoperi ceva nou si care te va face sa te minunezi..

Pentru ca e ea si doar atat..

Silentio stampa

..sau deconectarea..

Durata: 7 zile

De ce? Pentru ca am multe de rezolvat si pentru ca simt atat de mult nevoia unei pauze..pentru ca ma simt secata de energie si numai eu stiu ce s-a ascuns in spatele zambetului si rasului meu din ultima perioada..Pentru ca nu mai pot fi un sprijin celor apropiati care chiar au nevoie de mine..Pentru ca scriu prea mult pe blog in loc sa vorbesc fata in fata problemele, si asta nu ma reprezinta deloc..

Activitati: dormit (am mult de recuperat), citit, savurat mancare gatita din inima, ras zgomotos, glumit cu spor, curatat multe covoare, facut tuica de pruna, stabilirea prioritatilor, facut ordine in ganduri si vise.

Strict interzise conexiunea la internet si vorbitul la telefon..Prea multa tehnologie strica!

Asteptari: incarcarea bateriilor si reorganizarea propriilor ganduri..ii voi bucura inima bunicii si o voi face sa zambeasca din plin..imi voi vizita bunicul si il voi ruga din nou sa nu ii permita bunicii sa se intalneasca cu el...sa mai amane cu mult marele moment..

Scuze celor care vor incerca sa ma contacteze sau asteptau in urmatoarele zile sa fie contactati de catre mine..imi pare rau fata de cei care asteptau o vorba calda si repararea greselilor, dar nu pot..

Sa nu uiti...

Invata din trecut, invata din alegerile facute..amintirile nu trebuie sterse, nu trebuie sa asterni altele peste ele, asa cum ziceai tu, ci langa ele..Si ce daca doare, si ce daca simti ca suferi acum!...E o durere care va trece, e o durere normala, e pentru un scop bun...

Multumesc pentru ca in sfarsit putem vorbi ca niste prietenii..Eu nu pot sa ma prefac ca nu te-am cunoscut in cealalta viata..nu uita ca am fost prieteni inainte de a deveni mai mult..sunt 8 ani de cand ne cunoastem, avem amintiri, bucurii si tristeti, am impartit bune si rele, doar ca se pare ca ne-am maturizat diferit..Fiecare a ales altceva in viata si a avut alte prioritati..M-ai iubit, dar nu destul, te-am iubit, dar nu destul..

Eu una nu o sa uit niciodata, nici amintirile frumoase si nici pe cele mai putin frumoase, pentru ca nu le regret..nu regret nimic altceva decat ca m-am incapatanat sa trag de ceva ce nu mai avea viata, si asta de dragul amintirilor frumoase de la inceput..Am avut de invatat si din momentele de vis, si din cazaturi..La fel si tu..nu alege sa asterni peste acele amintiri altele, ci adauga langa, pentru ca altfel risti sa uiti si sa repeti unele greseli..
Si ea nu merita asta. De fapt nimeni nu merita asta, nimeni nu merita sa sufere, nu uita..

Cum spuneai si cum probabil gandesti si acum..daca ai putea sa dai timpul inapoi, ai schimba multe. Dar stim cu totii ca timpul nu poate fi dat inapoi, ca nu putem sterge greselile ca si cum ar fi o greseala pe caiet..Timpul trece indiferent la soarta noastra, si nu ii pasa daca zambim sau plangem, daca gresim sau nu..Rolul lui e doar sa mearga inainte si sa ne demonstreze cat de mici, nesemnificativi si neputinciosi suntem de fapt in fata lui..
Acum ti s-a oferit o sansa sa repari greselile din trecut, dar nu le poti repara fata de mine..ci le poti repara tocmai prin a nu le mai repeta..

Asa ca, nu o face si pe ea sa sufere..ai grija de sufletul tau si ai incredere..iubeste si nu te mai gandi la repercursiuni..pentru ca timpul trece..nu poate fi oprit..si in nici un caz nu putem intoarce ceasul vietii..

Asculta..chiar se aude..tic, tac..tic, tac..tic, tac...

Later edit:

„ El: frumos ceea ce ai scris pe blogul tau...
El: am sa tin minte vorbele acestea

Ea: chiar te rog

El: asa am sa fac
El: iti doresc tot binele din lume...
El: si sa ai grija de tine

Ea: noapte buna C..si sper ca daca ma vei vedea pe strada sa vii la mine si sa imi zambesti, sa imi spui o vorba buna..si sa imi spui ca esti fericit..sau ca iti cauti fericirea..sa iti zambesc si eu..si sa ne aducem aminte de trecut asa cum trebuie..fara regrete ”

Un prieten este..

...acea persoana care stie totul despre tine..si totusi te iubeste..

Dragii mei, astazi vorbim despre prietenie..despre ce inseamna, ce presupune, cum ia nastere, cum moare, cum te face sa zambesti sau nu..cum te ajuta sa te ridici sau te coboara...cum te face de ras sau, din contra, te face mandru..cum te dezamageste doar pentru ca apoi sa te faca sa uiti..cum o descoperi din intamplare, te uiti la ea ca la o piesa de muzeu, crezi ca era de mult disparuta, o analizezi, ai diseca-o..crezi ca e un fake..si totusi o incerci..vezi ca e ceva ce asteptai de mult..

O descoperi atunci cand te astepti mai putin..poate atunci cand nu ai nevoie neaparat de ea..o cladesti, ii mai pui caramizi la temelie, ii intaresti peretii, o pregatesti pentru furtunile pentru care a fost proiectata de fapt de la inceputurile ei..Stii ca tocmai temelia si peretii intariti la inceput sunt definitorii pentru durata ei..daca o cladesti din nisip uscat, oricat de frumos ar fi, se va fi daramant la prima adiere..

Bun..ai facut temelia, mai constient sau nu..si incepi sa o faci frumoasa pe dinafara si pe dinauntru..pe exterior e mai usor..ii dai o vopsea, un zambet, 2-3 rasete..cateva vorbe bune..nu conteaza asa mult exteriorul..Urmeaza interiorul..partea cea mai grea de fapt..rastorni acolo vise, promisiuni, sperante, lacrimi de fericire sau de tristete..amintiri si planuri de viitor..

Dar vai, uite prima furtuna, venita un pic pe nepregatite..oare e pregatita Prietenia noastra sa ii faca fata asa cum trebuie?..oare cat s-a lucrat la temelie e de ajuns?..bate vantul,apar fulgerele, se aud si tunetele..vezi cum stratul de vopsea proaspat aplicat se cam zgarie din cauza intemperiilor..se mai sparge un geam..vine ploaia..

Dar trece..si analizezi pagubele..s-a cam dus exteriorul..e cam sifonat ce e drept..dar interiorul si temelia au rezistat fara nici o problema..Zambesti si stii ca temelia e buna, ca materialele in care ai investit au meritat, ca munca de cladire a fost din plin recompensata..
Refaci exteriorul, te uiti la soarele ce iti incalzeste obrazul si astepti urmatoarea furtuna cu zambetul pe buze si chiar mai increzatoare decat la inceput..

Si strigi cat te tin plamanii..HAI FURTUNA, VINO IAR.. Si ea nu intarzie sa apara, ca asa e in viata..
Dupa furtuna apare soarele..dar si dupa soare mai vine cate o furtuna care sa ne faca sa apreciem momentele insorite..asa ne calim si descoperim plusurile si minusurile celor din jur.. asa ne cunoastem limitele si capacitatile, asa ne descoperim si pe noi de fapt..

Definitia prieteniei: acea relatie dintre 2 sau mai multe persoane (de regula 2), care are la baza sinceritatea si ajutorul mutual, sprijin la nevoie, critica constructiva frecventa, egalitate in drepturi, libertati si obligatii, presarata cu certuri si impacari. Nu tine cont de sex, religie, nationalitate, limba, orientare politica sau sexuala.
Bazata in primul rand pe comunicare, respect si pe acceptarea defectelor reciproce, se intinde pe o perioada medie sau lunga de timp, influientand benefic vietile participantilor. Participantii descopera in timp cand trebuie sa vorbeasca si cand nu, cand trebuie sa il lase pe celalalt sa se dea cu capul de prag ca sa se invete minte si cand sa ofere un sfat; descopera de asemenea bune si rele, doar ca diferenta dintre o prietenie buna si una rea e ca in timp ce sunt descoperite lucrurile rele, ele trebuie acceptate si inglobate, cizelate si in acelasi timp, cele bune evidentiate si puse in valoare.
Apare de foarte putine ori in timpul vietii, iar prietenii adevarati sunt mai rari decat ploile din timpul unui an in desertul Saharei..
Dar atentie, e o floare care creste la umbra sufletului..daca nu e ingrijita si udata la timp, moare fara a mai putea fi resuscitata.

Deci, daca intalniti asa ceva in cale, aveti grija de ea...puneti-va sperantele in ea, apreciati clipele de fericire si ocoliti-le pe cele de tristete, invatati din greseli, aveti incredere, infruntati furtunile cu zambetul pe buze si profitati din plin de momentele insorite..

Cand adevarul doare..

Vrem adevar..vrem sinceritate..vrem sa nu fim mintiti...dar cand obtinem asta..nu ne mai place, nu mai vrem adevar, uitam ca asta ne dorisem initial..
Descoperim ca adevarul doare..

Mi s-a spus ca sunt unele lucruri care nu trebuie spuse..ca sunt unele lucruri pe care nu trebuie sa le stim niciodata..Sa fie asa oare?
Eu vreau sa stiu tot ceea ce ma priveste..bun sau rau..daca nu stim sa acceptam adevarul, nu inseamna oare ca preferam sa traim in minciuna toata viata?..ca ne place sa fim mintiti frumos?..

De ce mi se spune ca se apreciaza sinceritatea mea, ca e un principiu de baza in viata, doar ca atunci cand sunt sincera cu cei din jur, mi se spune ca fac numai rau?
Hotarati-va o data..vreti sau nu sinceritate?..Stiti ce vreti pana la urma?
Toti se simt raniti de sinceritate..de faptul ca poate par ca nu ma gandesc la consecinte cand ma exteriorizez..Dar ma gandesc intotdeauna ca asa e corect..

Doar ca in incercarea mea de a fi corecta cu toti cei din jurul meu se pare ca se trece cu vederea peste asta si se vede doar aparenta...daca acel adevar doare inseamna ca am facut rau ca am spus..

Sau sunt eu prea inocenta si prea visatoare cand ma gandesc ca a spune mereu adevarul si a fi sincer indiferent de consecinta e corect fata de cei din jur, ca e moral?

Monolog

Nici eu nu stiu cu ce sa incep..si as fi preferat de mii de ori sa vorbim fata in fata..stiu..sa am grija ce imi doresc pentru ca mi se va indeplini..

1. Nu am stiut ca situatia e asa grava..nici nu am banuit..chiar am crezut ca se rezolvase si ca ai trecut peste problema asta. Oricum, indiferent ce se va intampla si ce vei hotari, te voi sustine pentru ca numai tu stii ce e mai bine pentru tine, indiferent de ceea ce cred cei din jur..

2. Sa vad daca te pot ajuta cu ceva...macar cu o vorba buna pentru ca stiu ca e de nepretuit in momentele grele..

3. Nu pot altceva decat sa spun ca imi pare rau si ca uneori glumele mele sunt deplasate.. Da, citesc oamenii si vad imediat unele lucruri, doar ca in cazul tau nu aveam cum sa banuiesc asa ceva, stii bine...plus ca nici nu m-am gandit ca te-ar fi deranjat, atat timp cat a fost reciproc..
Da, e adevarat, eram la pamant, doar ca sigur as fi fost alaturi de tine..sigur..
Daca ajut, ajut din placere, nu ca sa ii fac pe ceilalti sa se simta datori, nu uita asta..poate acest lucru nu l-ai vazut pana acum la mine..si da..poate analizez si judec, poate toti judecam, doar ca eu sunt mai ciudata si poate si mai de apreciat pentru ca si spun ceea ce vad..

Dar..pun pariu ca ai uitat ca si maine e o zi..si ca soarele va rasari din nou..Si ce e cel mai important, tot raul e spre bine, nu asa m-ai invatat?

La pamant..si inapoi in picioare

..am cazut, m-am julit, m-am ridicat, m-am scuturat de praf si merg mai departe...

Se pare ca ultimele zile in care am fost la pamant se datoreaza hipoglicemiei..uitasem ca sunt hipoglicemica si credeam ca intrasem intr-o stare depresiva..lucru cam neobisnuit pentru mine..

Dar se pare ca toate se rezolva cu ceva dulce...cu o seara de distractie intre fete..cu Lambada, Macarena, Mambo No5...si altele..cu o plimbare din care au rezultat piscaturi de tantari si multe rasete..

Urmeaza un dus la comun, un ceai, o alta portie de dans..si multe glume pana cand vom adormi..
Ce frumoasa e viata de camin, viata de student..o recomand oricui..Te formeaza altfel...te invata ce e respectul pentru cel de langa tine, te scapa de fitele de acasa si de mancarea mamei..te face responsabil si corect cu tine si cu cei din jur..

Fetelor..multumesc pentru momentele frumoase..voi avea tot timpul amintiri frumoase si mai mult ca sigur peste ani ne vom aduce aminte cu placere de colegele mai putin placute, de mancarea la comun, de glumele si ciocolata de la 3 noaptea...de..„Costica..dormi?”..de trezitul dimineata..de noptile nedormite..de sesiunile carora le vom duce dorul (da, poate acum vrem sa scapam de ele, dar mai tarziu..)

Oh, da..ce viata..

Cu viata la inventar..

Am..

21 de ani..multe vise si sperante..un zambet molipsitor si un ras zgomotos si colorat..nu detin si nici nu imi doresc bunuri de valoare sau orice lucru pe care l-as putea pierde intr-o clipire..am avut o copilarie minunata, am amintiri si chiar cred ca sunt mai importante decat orice altceva..

Eleva eminenta, studenta anul II la Comunicare si Relatii Publice si anul I la Engleza-Araba (frumoasa facultate, la care m-am inscris dintr-o dorinta mai veche..dar mult prea mult pentru a le putea duce cu bine pe amandoua la zi..asa ca o sa inghet anul..), muncesc si ma intretin singura de mai bine de un an si sunt foarte mandra de acest lucru. Nu stiu sa cer mamei bani si nu am stiut niciodata, sunt foarte independenta si uneori destul de orgolioasa..fac glume deocheate si imi fac prietenii de ras in locurile publice pentru ca rad prea mult..Inca incerc sa imi dau seama de ce ma iubesc ei pe mine...hm..cred ca nici eu nu stiu exact..

Am obiceiul de a face mai multe lucruri in acelasi timp (prost obicei..) si mi se intampla frecvent sa le tarai pana la sfarsit, nu sa le termin asa cum mi-as fi dorit la inceput. Incep sa invat din defectul asta..credeti-ma..

Am pus de multe ori profesionalul inaintea personalului si mi-am dat seama ca nu se merita..ca nu ramai cu ceea ce conteaza in viata de pe urma profesionalului si ca peste ani o sa apreciez altceva in viata..o sa apreciez familia mai mult decat orice..

Imi place sa cred ca sunt un prieten de nadejde si ca am in jurul meu oameni speciali..Ador excursiile si istoria, orasele vechi si in general tot ceea ce asteapta sa fie descoperit..Pot vorbi ore in sir despre tehnica de a face...omleta, ceai sau orice altceva, oricat de banal ar fi, atat timp cat gasesc companie de conversatie la fel ca si mine..

Imi place sa ma contrazic si apreciez persoanele care ma provoaca la un schimb de argumente..cum apreciez si mai mult persoanele care reusesc sa imi distruga argumentele..
Lupt pentru un ideal si nu o sa ma las pana nu obtin ceea ce imi doresc in viata..vreau fericire mai presus de orice altceva..

O sa vad cum o sa sar peste obstacolele vietii. Probabil va semana cu o cursa de 100 m garduri si o sa zambesc cat pot de mult..

Pe locuri..Fiti gata..START

..in amintirea celor 21 de ani...

As fi vrut sa scriu eu ceva despre acest moment din viata mea..dar am ales sa o las pe EA...
pentru ca suntem asa cum ne vad cei din jur...si valoarea unui om se socoate dupa numarul celor care se simt mai bine prin el (da, nu o sa uit niciodata aceste cuvinte)..

„14 iulie 2009 O data mai mult decat importanta..primul tatuaj...

Draga buna prietena,
Am rupt aceasta celuloza neprelucrata dintr-un fel de jurnal foarte special pentru mine ale carui coperti sunt din piele de camila, tocmai pentru a-ti spune cat esti de importanta in viata mea...
Nici nu-mi mai aduc aminte cand ai intrat exact, dar stiu ca n-am sa te mai las sa pleci asa usor..
Iti multumesc ca ma ajuti sa trec peste toate obstacolele vietii, iti multumesc ca ma faci sa rad atunci cand plang, ca ma inveti sa ma bucur de fiecare eveniment, iti multumesc ca iti pierzi noptile cu mine invatand sau, din contra, depanand amintiri sau facand confesiuni, si nu in ultimul rand, iti multumesc ca ma suporti...
Te apreciez pentru felul ca, desi nu stii sa dai sfaturi si de cele mai multe ori dai din umeri, faci mari eforturi sa gasesti o vorba calda, sa ma asculti sau pur si simplu sa te opresti in a te mai gandi la propriile probleme existentiale. Mai mult de atat, devii unica pentru ca participi alaturi de mine si traiesti intr-o anumita masura povestea vietii mele..

Sunt norocoasa ca te-am intalnit, iar cand intalnesti astfel de oameni, trebuie sa ii pastrezi langa tine.
Cadoul e mai mult simbolic. Tu stii ceea ce conteaza cu adevarat! La initiativa pe care am propus-o, am primit raspuns...„- Da! Ia-i, ca merita!”..Si nu, nu pentru ca ne-ai facut favoruri, ci pentru ca te iubim pentru sufletul tau inocent...in ciuda defectelor tale...:)

PS: Tine minte draga pinguin: e in amintirea celor 21 de ani! ”

Alte cuvinte sunt de prisos..stiu doar ca am avut in salon alaturi de mine 3 oameni speciali, dintre care unul m-a tinut de mana si mi-a facut poze in timp ce strambam din bot ca ma doare..iar la berile de dupa..5 prieteni care s-au bucurat la bucuria mea...:)

Pentru ca e mai bine..

Mai jos e un mail..un mail netrimis..un mail salvat in drafts in noaptea de 30 iunie si recitit in ultima perioada..un mail sincer si aproape invatat pe de rost..ceva ce trebuia totusi sa iasa la suprafata..

„ Pentru ca e mai bine sa scriu asta intr-un mail si nu intr-un post pe blog..pentru ca o sa fii surprins..pentru ca ma gandesc la asta de ceva vreme..pentru ca nimeni nu merita sa sufere in vreun fel sau altul..Si nu e cazul ca 2 persoane care abia au inceput sa traiasca din nou sa ajunga sa sufere fara sa isi doreasca asta..Eu una as suferi daca as mai tine legatura cu tine..

Trebuie sa-ti spun ca stiu ca prietenii tai au citit blogul meu inca de la inceput..stiu ca unii au aflat despre mine si despre ceea ce ti-am spus..si poate mai mult decat mi-as fi dorit eu..si ma gandesc ca poate acest mail nu va ajunge si pe la ei prin inbox..Nu o sa stii niciodata de unde stiu..si poate e mai bine..
Stiam de mult timp si eu chiar am riscat scriind unele lucruri..am riscat sa fiu considerata o prostuta..si probabil asa am si ajuns sa fiu considerata..si chiar nu mi-a pasat..Nu regret nimic din ceea ce am spus pentru ca era ceea ce simteam..

Trebuie sa-ti spun ca am descoperit in tine mai mult decat speram sa gasesc vreodata..Din copilul care credeam ca are 20 de ani, fite si mofturi, tacut si retras, te-ai dovedit a fi cu totul altceva..Si poate ma bucur pentru tine pentru ca ma vad si pe mine...vad aceasi dorinta de viata si de libertate..
Urasc ca am vazut ca ne asemanam atat de mult..urasc la tine ca nu iesi din globul tau de cristal..urasc ca inca nu ai inceput sa traiesti in adevaratul sens al cuvantului..
Dar sunt si multe alte lucruri care imi plac..

Nu vreau sa ma implic mai mult decat am facut-o deja..pentru ca o sa am de suferit..si daca ai fi stiut ce vrei, asa cum ai spus si tu, m-ai fi sarutat din prima seara..dar nu stii..si poate e mai bine...poate incepi si tu sa traiesti si sa te bucuri de viata..Poate te mai maturizezi si o sa incepi sa vezi totul cu alti ochi..
In schimb eu stiu foarte bine ce vreau..vreau sa fiu fericita..si sa ma bucur de viata..si nu am de gand sa incerc sa ma apropii de tine acum in nici un caz, cu toate ca poate asta as fi tentata sa fac avand in vedere ca am vazut in tine altceva..
Am vorbit cu tine lucruri pe care nu le-am putut spune altcuiva..si ai vorbit cu mine lucruri destul de dificile pentru tine..M-ai facut sa zambesc si sa rad mai mult decat crezi..

Si tocmai de asta iti multumesc si iti spun sa-ti traiesti viata din plin..sa nu regreti nimic si sa fii fericit..
Sa nu fii surprins de atitudinea mea..dar e o decizie pe care am luat-o si cred ca e cea potrivita..Daca o sa regret sau nu, numai timpul imi va dovedi asta..
Daca vei vrea sa vorbim ca 2 prieteni ce am inceput sa devenim, stii cum sa ma gasesti..”

Urasc oamenii..

Da, urăsc oamenii ...



FALSI.. sunt acei oameni care îți zâmbesc și eventual te mai și laudă, vorbesc frumos cu tine și se trezesc vorbind despre alte persoane în lipsa lor..adică se trezesc bârfind de zor pe alții ție. Sunt acei oameni care atunci când tu nu ești de față îți aplică și ție același tratament ca și celorlalți.

PESIMIȘTI pentru că sunt acei oameni care îți iau energia cu fețele lor lungi și care ar băga mâna în foc că acel ceva nu o să iasă așa cum trebuie.

DELĂSĂTORI care zic: Lasă că facem..Lasă că se rezolvă..Cu ce ma afectează pe mine asta. Și așa ajungem la..

EGOIȘTI care se gandesc numai la ei și care oricum nu dau doi bani pe ceea ce faci sau încerci sa faci tu. Pentru ei e important doar ce le iese lor.

FRICOȘI care nu știu și nici nu vor sa riște in viață, care nu trăiesc cu adevărat, ci vegeteaza.

GELOSI care cred ca o persoana le apartine, care nu vad dincolo de posesie. Sfat: nu va mai amagiti ca gelozia vine din iubire..gelozia vine cand se termina iubirea..

VIOLENTI care cred ca o palma/pumn e mai convingator decat o vorba..care atunci cand de fapt nu au argumente verbale si nu st capabili sa convinga altfel, apeleaza la reactiile strabunilor.

FARA COLOANA VERTEBRALA..adica cei care nu au principii in viata..cei care nu au un CEVA in care sa creada..

...si multi altii..

Dar oare in cate dintre aceste categorii ma incadrez fara ca macar sa realizez?...Nu cumva e o trasatura a noastra a oamenilor de a vedea defectele altora si nu si pe ale noastre?Am rezista noi oameni sa ne descoperim cu adevarat..sa ne vedem defectele si lipsurile...Oare in cate te inscrii si tu fara ca macar sa iti dai seama?

Oamenii sunt ca o pereche de pantofi

E cat se poate de normal sa mai arunci cate o pereche de pantofi, pentru ca sunt prea uzati si nu mai ai nevoie de ea..e cat se poate de normal ca doar nu o sa porti o pereche de pantofi toata viata..
Apoi ne place ceea ce vedem in vitrina...sunt o pereche de pantofi noi..descoperim ca sunt altfel decat ceea ce purtasem pana atunci..avem nevoie de o pereche noua de pantofi care sa ne faca sa zambim..si ii cumparam in speranta ca pot inlocui pantofii uzati..Dar vedem apoi ca sunt alt model, alta culoare, alt material..si ca ne provoaca o stare diferita fata de pantofii vechi..

Ne plac acesti noi pantofi..ii purtam si ne vin bine..sunt comozi si mai suntem si laudati pentru ei..doar ca e normal sa nu ii purtam toata viata..e foarte normal pentru unii sa se sature si de ei la un moment dat...iar cand se satura de noua pereche de pantofi ar trebui sa ii anunte si pe cei din jur..si ar trebui sa aiba grija unde ii arunca..sa nu ii lase intr-un loc parasit, ci sa ii lase intr-un loc aglomerat, cu multa lume, pe o strada aglomerata sau intr-o sala de cinema, ca poate ii gaseste altcineva care are nevoie de ei..
Ca poate altcineva are nevoie de un zambet..si poate si pantofii aia au nevoie sa faca pe cineva fericit..

Nu e urat si nici gresit sa fim fiecare pe rand ca o pereche de pantofi..avem nevoie de fericire si suntem facuti in asa fel incat trebuie sa oferim fericire..dar e frumos sa fim lasati cand nu mai suntem utili intr-un loc aglomerat..


PS: Numele meu este Alina..Badurica pentru cei care ma cunosc din generala sau din liceu...si Pingu pentru cei care m-au cunoscut in ultimii 2 ani...Nu Alexandra..Alina e numele meu..incantata de cunostinta domnule..

Cand Adamul sau Eva din noi creste..

..incepe sa vada viata altfel, cu alti ochi..
Stie ca trebuie sa ia decizii repede, decizii care afecteaza ziua de maine si ii afecteaza si pe cei din jur..Stii ca nu mai poti fugi in bratele mamei cand esti amenintat de ceva si trebuie sa infrunti binele si raul de unul singur..
Realizezi ca nu e asa frumos sa fii mare si ca dorinta din copilarie de a ne face mari era un vis pripit...ca acum tot ce ai vrea uneori e sa fii mic..
Iti dai seama ca trebuie sa gatesti, sa speli, sa platesti intretinerea, sa cureti, sa muncesti, sa iubesti, sa suferi, sa traiesti...
Vezi cum salariul pe care trebuie sa il primesti peste doua saptamani este deja impartit teoretic pe hartie, vezi cum cartea mult ravnita ramane in raft si luna aceasta, vezi cum excursia planuita de luni nu se va realiza pentru ca ai alte prioritati...descoperi cum sistemul sanitar e mai gaunos decat un copac atacat de termite...Afli ce se intampla in scoli si te temi pentru educatia si siguranta copiilor nenascuti..Vezi in sfarsit ce e ala „stres”, iti dai seama ca somnul devine un hobby.. Cum ar fi ca atunci cand esti intrebat ce preferi sa faci in timpul liber, care este hobby-ul tau, sa spui ca SOMNUL?..ar fi o realitate..

Oricat de optimist si de vesel ai fi, uneori simti cum esti secat de energie..
Sa fii mare nu e asa distractiv pe cat parea odata..credeam ca o sa fac ce vreau..ca o sa am ce vreau..ca o sa hotarasc singura tot ceea ce ma priveste..

Ce pacaleala si cu maturitatea asta..Viata e un trisor experimentat si cu sange rece..
Trebuie sa invat jocul asta de-a viata, sa ii invat siretlicurile si sa o bat cu propriile-i arme.. La fel si voi, Adami si Eve.. La fel si voi..

Copiii nu-i facem pentru noi, ci pentru ei...

Ma gandesc de cateva zile la bunica mea si la cat de dor imi e de ea..e genul de persoana care a fost alaturi de mine si la bine si la rau, care m-a crescut si mi-a oferit setul de valori care ma ghideaza si acum in viata..

De fiecare data cand ma duc acasa o fac cu o mare bucurie in suflet pentru ca stiu ca ea ma asteapta cu un zambet pe buze si cu bratele deschise..pentru ca stiu ca imi face ciorba preferata pentru care fugeam de la mama de acasa doar ca sa o mananc...pentru ca stiu ca sunt tot ce i-a ramas mai aproape...iar ea, tot ce mi-a ramas mie..
Are trei copii...un baiat si doua fete...si 5 nepoti...e mandra de fiecare si si-ar da si viata la nevoie pentru fiecare dintre noi fara sa se gandeasca..doar ca isi are copii imprastiati in colturile lumii, pe fusuri orare diferite..si la fel si nepotii..si ii vede foarte rar..
Se pare ca incapatanarea mea de a ramane ACASA si de a nu pleca cu familia a fost buna la ceva..Am ramas la 200 de km de ea si am devenit fara sa cred stalpul ei la nevoie..Cand cunoscutii o mai intreaba de ce nu isi convinge copii sa se intoarca acasa, ea le raspunde cu o seninatate in privire si cu vorbe de duh...„Da, dar copii ii facem pentru ei, nu pentru noi...Ii facem ca sa aiba viata lor, ca sa ne bucuram de fericirea lor si sa ii putem ajuta la necaz..”

Si spune asta cu cea mai mare sinceritate..cu toate ca e singura si foarte bolnava..




Abia astept sa ma duc iar acasa si sa o vad..sa ma intrebe vrute si nevrute..sa facem glume deocheate si sa radem de amintirile in care eram nastrusnica...sa ii povestesc ce belele am mai facut...sa ma vada razand si asta sa o bucure..sa fie fericita la fericirea mea..
Si mi-as dori sa nu mai plec si sa o las iar singura, sa am iar sufletul strans de teama ca viata asta o sa o faca sa se intalneasca cu bunicul in ceruri iar eu nu o sa o mai vad cand ma duc ACASA..Sa nu mai am ocazia sa privesc inapoi cand am bagajul in spate si sa o vad la poarta cum imi face cu mana..sa nu mai am cu cine sa vorbesc ore in sir fara sa ma plictisesc...Sa nu mai aiba ocazia sa se bucure la bucuriile noastre..

Frica de a trai..

Cand suntem dezamagiti, noi oamenii avem tendinta de a ne inchide in noi, de a deveni egoisti..de a nu mai avea incredere in nimeni..suntem siguri ca cei din jur vor ceva de la noi, ca vor sa profite intr-un fel sau altul si ne ridicam un zid protector, un zid la care renuntam greu..sau chiar deloc..

Nu conteaza daca esti baiat sau fata, nu conteaza daca ai 16 ani sau 40...nu conteaza mediul social..tot ceea ce conteaza e ca ai suferit si faci tot posibilul sa nu se mai intample asta..si atunci ce faci? Pai te izolezi..nu social, ci iti izolezi sufletul..il tii ferecat cu mii de lacate ale caror chei au fost aruncate in vazduh..il sufoci si nu il lasi sa respire..il omori..fara ca asta sa fie intentia ta de fapt..

Am trecut si eu prin asta..am fost egoista si am luat decizii in asa fel incat sa-mi fie mie bine..nu am mai avut incredere in cei din jur si m-am inchis intr-un glob crezand ca asa e mai bine...m-am distrat la maxim si credeam ca e modul meu de a uita..de a trece peste amintiri..o perioada mi-a fost foarte bine..doar ca am realizat intre timp ca cel mai bun mod de a trece peste o problema e sa o infrunti..si am infruntat-o..M-am reintalnit cu el..dar ceea ce credeam ca imi va face foarte rau s-a dovedit una dintre cele mai bune decizii..la inceput credeam ca mai e ceva, ca o sa ma intorc la ceea ce eu refuzasem..
Am descoperit ca totul era mort...totul..eram doi straini..ne mai legau cateva amintiri comune...si alea amestecate..bune cu rele..cu toate ca in momentele alea in fata ochilor erau doar cele care imi stersesera zambetul molipsitor de pe buze..
Ma uitam la el si nu intelegeam de ce nu il cunosc..impartisem bune si rele pentru 5 ani...dar nu il cunosteam..
Si totusi zambeam..eram fericita...pentru ca luasem una dintre cele mai bune decizii din ultimii ani..pentru ca mi-am demonstrat mie ca sunt puternica si ca stiu ce vreau..

De atunci a trecut ceva timp..iar acum ma uit in urma..si am invatat..Tot spun eu ca invat in special din deciziile gresite pe care le iau in viata..sa trag de un cadavru de relatie a fost o greseala..si am invatat ce vreau..am invatat ca altele sunt lucrurile pe care le caut..ca fericirea o poti gasi in cele mai neobisnuite momente..ca poti cunoaste oameni care chiar sa merite..sa iti dai seama ca altii chiar merita..Si te sperii..

Dar atunci cand te frigi, sufli si in iaurt..asa spune o vorba..si e adevarata..Chiar si acum cand simt ca ma apropii prea mult, imediat ma retrag in globul parasit..daca simt ca as putea fi facuta sa sufar, ridic imediat un zid de protectie..sunt ca un copil ce fuge in bratele mamei atunci cand se simte in pericol..sufletul meu a fost facut tandari si abia l-am lipit..cicatricile pot fi vindecate, dar nu de catre mine..ci de un el..care sa merite sa vada dincolo de suprafata aparent rece..

Urasc in momentul de fata ca am invatat sa analizez prea mult ce se petrece in jurul meu..si sa ii analizez si pe cei ce ma inconjoara...incerc sa scap de ratiunea rece si sa ma las ghidata de instinct pentru ca mi-a fost de ajutor de multe ori..Pana acum cand mi se spunea ca gandesc prea mult o luam ca pe un compliment..acum a inceput sa ma deranjeze atat de mult acest lucru incat evit de multe ori sa ma mai gandesc daca e bine sau nu ceea ce fac..efectiv pun in aplicare..
Poate asa o sa scap de globul meu protector de cristal..poate asa o sa iau decizia de a-l sparge..si poate o sa ii determin si pe altii sa isi detoneze zidul ce le-a ferecat si le-a inrait sufletul prea mult timp..

Tii minte?.
„dar in viata daca stai intr-un glob de cristal de frica sa nu suferi..nici nu o sa traiesti cu adevarat”
„da, dar nu mai las pe nimeni sa-mi intre in suflet (cel putin nu asa repede)”

Dar e un drum pe care trebuie sa il parcurgem fiecare singur...pentru ca doar singuri descoperim cum sa taiem funia ancorei ce ne tine de trecut..

Vine o zi...

...cand invatam ca tot ceea ce stiam si in ce credeam pana atunci era fals..cand aflam ca Mos Craciun nu e decat un personaj precrestin si nu o persoana, cand aflam cum ne-am nascut..cand aflam ca printesele si printii din ziua de azi nu se aseamana deloc cu cei din povesti..cand descoperin ca trebuie sa cadem de multe ori pentru a invata sa mergem cu bicicleta..
Aflam ca prietenii adevarati ii gasesti foarte greu..ca numarul lor rar poate depasi numarul degetelor de la o mana..Si ca vrei sa ii tii strans langa tine..

Vine o vreme in care riscam, ne aruncam cu capul in fata, luam decizii si suportam consecintele..
Am luat si eu multe decizii si am suportat consecintele..de foarte multe ori am facut alegerea potrivita, si chiar daca uneori am ales gresit am invatat ce e bine si ce e rau...

In ultima perioada mi-am promis mie ca o sa fiu egoista si o sa iau decizii care sa ma faca pe mine fericita..si mi-a fost foarte bine..doar ca astazi am luat o decizie gandindu-ma la altcineva..Daca e o alegere buna sau nu, numai timpul imi va dovedi..Poate sinceritatea mea e taioasa..e o sinceritate..prea sincera pentru unii..Ai grija ce iti doresti, pentru ca s-ar putea sa ti se indeplineasca..
A venit vremea sa imi asum pe deplin alegerile in viata..Si tu la fel..Timpul nu sta pe loc sa ne astepte..pentru ca vremea nu are pauza si replay..pentru ca nu trebuie sa regreti nimic..Pentru ca LIBERTATEA e cel mai ravnit lucru acum si trebuie sa te bucuri de ea..

Traieste..viseaza..risca..razi..respira din plin aerul fericirii pentru ca..
„Stiu, un copil se naste acum...da..stiu..un batran isi ia ramas bun...eu i-am spus vremii sa stea in loc..”

...dar cine sunt eu..particula de praf in bataia timpului sa-i spun sa stea in loc...

Raspuns unui necunoscut..

„ Vroiam sa-ti spun ca iti citesc in fiecare zi blogul (jurnalul) online pe care il ai si sa stii ca st foarte mandru de tine, de tot ceea ce faci, de tot ce ai realizat pana acum, de felul cum gandesti. Ma bucur enorm ca in sfarsit esti fericita, asta mi-am dorit dintotdeauna. Sa ai grija de tine si...tine-o tot asa....papa
ah...era sa uit..:D..iti sta foarte bine tunsa scurt..;)”

Imi pare rau pentru EL, dar chiar nu il cunosc..nu stiu cine e si nici nu cred ca am stiut vreodata..am oricum impresia ca nu esti o persoana atat de rea pe cat imi spune intuitia...dar nu inteleg de ce intuitia mea imi dicteaza asta..Mai mult ca sigur are ea motivele ei..

Multumesc pentru urarile de bine draga necunoscutule, dar chiar nu cred ca ti-ai dorit sa ma faci fericita vreodata..Sigur nu te cunosc, si mai mult ca sigur nu m-ai cunosc nici tu vreodata in viata asta..

Acestea fiind spuse, Ea ii spune Adio inca o data, iar El citeste...si stie ca in 5 ani nu a cunoscut-o, nu a iubit-o, ca lacrimile nu se uita, ca nimic nu se iarta...ca iubirea e moarta de mult prea mult timp...Dar acei 5 ani erau din alta viata... In viata asta...ei nu s-au cunoscut si nici nu se vor cunoaste vreodata..