Vreau sa ma mut de pe Terra!

Vreau sa schimb planeta! Vreau sa schimb tehnologia asta cu alta! Vreau sa am caldura in casa tot timpul, sa nu mai fiu dependenta de telefonul mobil, sa stiu cat e ora si fara acel mic dreptunghi din buzunar care ma radiaza, sa gasesc rampe pentru persoanele cu dizabilitati care sa fie construite la un unghi mai mic de 60-70 de grade, sa nu fiu nevoita sa imi iau bani destui in buzunar atunci cand merg la spital, sa nu ma intreb cat valoreaza viata mea? Dar sinuzita mea? Dar alergia mea?
Dar piciorul meu? Oare cat valoreaza? Sa mai pun ceva? Sa scap de birocratie, ignoranta, nepasare, resemnare! Vreau sa scap inainte sa ma contaminez si eu! Frica mea cea mai mare e frica de resemnare!

Nu mi-a placut Miorita, o consider o capodopera literara, nu un exemplu demn de urmat!

Vreau sa plec pe o alta planeta, mai sus, mai departe, o planeta destul de mare cat sa aiba loc si pentru toate amintirile mele, pentru toate visele mele, pentru ideile, nazbatiile, sperantele, cazaturile si ranile adunate...Ele sunt viata mea si o duc prin buzunare! Vreau acea planeta care sa ne accepte si pe mine, si lumea mea! Sa ma primeasca, dar sa imi ofere si posibilitatea de a ramane intre aceste 2 lumi!

Vreau sa raman intre doua lumi, sa apartin si AICI-ului...si ACOLO-ului..dar sa ma lase sa sterg CANDVA-ul, sa pastrez ACUM-ul si sa imi cladesc pe el VIITOR-ul .

Dar nu vreau sa zic ca apartin locului aluia. Nu vreau sa ma leg de un loc! Vreau sa pot spune ca m-am nascut pe Terra, am copilarit pe Jupiter, am iubit pe Venus, m-am educat pe Mercur, m-a invatat sa lupt cu viata Marte..si am ajuns cu o pofta si o foame de viata pe...pe.. stiu eu!... :)

Singura pereche de blugi!

Ehehe, dragii mei, o sa va povestesc de blugii mei de toate zilele!

Imi place denimul, suntem generatia care ii poarta fara sa fi fost nevoiti sa ii cumparam de pe piata neagra precum parintii nostrii! Si totusi, pentru mine au fost un lux!
Vin dintr-o familie modesta. Ba foarte modesta daca imi permiteti aceasta caracterizare. Aveam momente in care nu aveam bani de paine zile la rand, sau momente in care copilul de 11 ani vorbea cot la cot cu mama despre datorii, economie, mancare, facturi..

Cine ma cunoaste cu adevarat stie ca sunt genul foarte matura, dar care se prosteste cat de mult poate si de fiecare data cand are ocazia, tocmai pentru ca m-am maturizat inaintea celor de varsta mea. Am de recuperat destul de mult.

In liceu am facut naveta. Acei 50 de km zilnici imi pareau o promenada, soferii de microbuz, prieteni, iar colegii de liceu...niste imaturi. Asa ii vedeam atunci! Si cum banuti nu erau, sora mea facea sport de performanta, mama era singura care ne intretinea, cheltuielile mereu depaseau bugetul, imi permiteam o singura pereche de blugi pe care ii purtam pana se rupeau. Era foarte simplu. Blugii mei de toate zilele!

O greseala fatala am facut in momentul in care prin clasa a 9-a mi-am cumparat blugi deschisi la culoare. Si cum era iarna iar eu ii murdaream de noroi cand plecam la scoala, veneam seara acasa si ii spalam, ii puneam la uscat pe soba bunicii, iar dimineata ii calcam pentru a le grabi uscarea. Si ghici ce, se ingalbeneau. Urmau cateva mistouri de-a lungul zilei, seara veneam acasa si repetam operatiunea. Ironia era ca aveam probabil cei mai curati blugi din clasa!

Nu imi uram colegii, nu le purtam pica. Nu prea imi pasa ce e drept. Imi pareau nedrepti si copii. Atata tot.

Intre timp si-a mai revenit si mama, am inceput sa mai muncesc si eu, iar colegii au inceput sa se mai maturizeze. Am si acum acasa acei blugi. Ii tin ca amintire. I-am purtat pana s-au rupt. Imi aduc aminte de unde am plecat. Nu vreau sa uit niciodata asta pentru ca daca uiti de unde pleci nu mai stii unde trebuie sa ajungi!


Imi plac lectiile astea pe care ti le ofera viata. Voua nu?

Si vouă vă fată papagalii?

Nu știu alții cum sunt, nu știu alții ce animale de casa au! La viața mea am avut doar hamster (a crăpat - sper ca nu s-a sinucis), pisici, caini..și ceva animale de curte la bunica! Nu am avut papagali, deci nu sunt expertă în așa ceva!

Dar baiatul asta cred ca este expert și a avut parte de specimene excepționale! Ce e drept, colivia e nouă, nefolosită, deci o fi așteptat omul ceva timp să îi fete perușul, iar ghemotocul de pene a zis Nu! și Nu!.

Vă rog, o colivie și pentru mintea lui se găsește? Nu de alta, dar mintea lui fată multe! Sau o poate folosi pe cea din dotare!




PS: Multumesc celui care mi-a dat pontul și m-a binedispus!

Touché Monsieur Pussycat!

M-am uitat la desenele animate cu Tom si Jerry! De departe sunt preferatele mele si nu le-as da pe altele, mai ales pe porcariile comerciale care defileaza acum pe canalele de gen. De obicei ma amuza Tom cu pataniile sale, dar astazi m-a cucerit soarecul ala mic cu pampers, rarait si naiv. Tom s-a pierdut total in decor!

Ar trebui sa ne uitam mai des la astfel de programe, sa ne aducem aminte de copilarie, sa ne readucem aminte ca soarecul si pisica nu pot fi prieteni, ca nu isi respecta promisiunile si pactul! Inveti pana si bunele maniere, tehnici de seductie, tehnici de disimulare, inveti sa minti si sa spui adevarul! Inveti sa fugi de matura sau sa te iei la tranta cu ea! Inveti sa te aliezi cu dulaul pentru a-ti atinge scopul si sa iti faci prieteni in momente si locuri la care te astepti cel mai putin! Vezi ce inseamna propaganda americana si crearea brand-ului de tara, pus in aplicare de dinainte ca macar sa existe aceasta denumire!

Iti recomand sa te uiti pentru ca esti de departe barbat si de aproape copil, iar eu sunt de aproape copil si de departe femeie!

Precum soricelul acela naiv, apar si eu cu spada si te si atac! Am iesit la atac pentru ca am ce sa apar! Pe mine! En garde Monsieur Pussycat!

2010 s-a dus!

Cel mai nenorocit an, anul extremelor, dar anul in care am plans numai din motive de fericire!

Cum a inceput? Eram costumata in tigancusa, in casa bunicii, cu oameni speciali langa mine, cu frig si rasete, dimineata ne-am trezit pe acorduri de Cucurigu! iar seara adormeam cu un vin fiert!



Multe reusite, multe cazaturi, un an plin! M-am licentiat, am fost admisa la masterat la Aarhus University si am zis nu, vreau altceva, un pic mai nordic daca se poate, asa ca pentru un pinguin care ar fi trebuit sa se duca la Polul Sud! Macar daca sunt dezaxata, sa fiu de tot!

Mama spune: Faci ce vrei! E alegerea ta, viata ta, viitorul tau!
Tata: De ce nu ai facut Dreptul? Nu imi place masteratul asta!
Eu: Am doar vreo 22 de ani, sunt nebuna, iubesc si nu am bani! Nimeni nu-mi sta in drum...:)
Vreau mai mult! Pot mai mult! Merit mai mult si o sa obtin mai mult, chiar daca va trebui sa lupt mai mult!

Anul in care nu am apucat sa-mi vad mama si sora - rusine sa-mi fie! Anul in care am dormit cel mai putin, in care am avut par nitel scurt si drept, scurt si ondulat, mediu si drept, mediu-cret, lung si drept! Acum e lung si ondulat. Atatea schimbari imi cam dau de gandit!

Anul in care am cautat job full-time si nu am gasit, si atunci cand m-a gasit el pe mine, l-am acceptat! Dupa 2 zile de munca am fost chemata la un job la care initial ma refuzasera - WTF?!? - si am zis NU! Apoi am primit mai multe oferte decat m-as fi asteptat si am zis NU! Sa speram ca e alegerea potrivita!

Anul in care mi-am dat seama ca sunt analfabeta in ceea ce priveste limba franceza ( dupa o perioada de 10 ani de studiu) asa ca am luat masuri! M-am dus la scoala! :) Si o sa ma mai duc pentru ca imi place!

Anul in care m-am convins inca o data ca am prieteni adevarati care ma accepta cu tot cu defectele si nebunia specifice! Anul in care nu am avut timp si bani pentru calatorii si cred ca e singurul regret pe care il am pentru 2010!


Anul care se va incheia cu o petrecere in pijamale, alaturi de oameni unul si unul! Astept anul 2011, anul in care mi-am pus cele mai mari sperante! Anul in care voi lua decizii importante si in care voi lupta precum un spartan ce doreste sa cucereasca Atena!

Ne vedem pe acolo, pe campul de lupta!