Copilul care chema ploaia..

Ieri..Herastrau, plimbare, vant usor, aglomeratie, zambet fals, frunze cazute, La multi ani celor cu nume de Alexandru, Alexandra, inghetata..Ii spun „ Bucura-te de ultima zi de vara”..nu ma crede..cad frunze..verde, maro, aramiu, culori ce imi bucura inima..ador toamna..

Astazi..ploaie..zambesc..ies afara, picaturi in siruri imi spala chipul, parul devine ondulat, chipul zambaret, ma simt libera si nu imi pasa ca lumea ma priveste dubios pentru ca zambesc in ploaie..ma intorc murata..dus fierbinte, carte, somn de recuperare pe sunet de La umbra marelui urs, Amintire cu haiduci, Ploaia lui Sterian, Vinovatii fara vina..condimentate cu un pic de Pasarea Colibri..

„De ce esti trista?”
„Pentru ca nu am motive sa fiu vesela..”
„Viata e frumoasa!”
„Stiu, dar faptul ca e frumoasa, astazi nu e destul pentru mine..”..poate maine

Parul cret, chipul curat, zambet timid pe buze..am redevenit eu sub stropii ploii..acum s-a oprit..

Chem iar ploaia..si vine..Stie ca am nevoie de ea..Oare chiar ne spala pacatele?

Buna lume, sunt eu..copilul care cheama ploaia..

Un inceput..

Se spune ca inceputul a ceva e inceputul sfarsitului altui lucru. Sa fie asa?
Poate voi raspunde la aceasta intrebare intr-un alt post, asta daca voi gasi un raspuns care sa ma multumeasca..

Alta e prioritatea acum.. De ce Fara regrete..? Pentru ca nu imi place sa am regrete in viata..nu regret mai mult de 5 lucruri pana acum in viata..in viata asta indelungata de aproape..hm...21 de ani..

De exemplu, regret ca nu mi-am facut un tatuaj cand aveam 17 ani si ma batea mama la cap sa il fac.. Dar promit ca in maxim o luna se rezolva si cu acest regret..deci dupa mai raman cu 4 regrete importante.. Si chiar sunt importante, nu ca problema mea existentiala cu tatuajul.. Dar sunt in lucru si ele.
Cunoscutii, mai vechi sau mai noi, au spus ca sunt norocoasa ca nu am regrete in viata si ca fac ceea ce imi propun, ca nu dau inapoi cand iau o hotarare. Au dreptate, si inca cum!

De ce abia acum un blog public?.. Poate asteptam ceva..asteptam sa redevin eu.. Sa invat sa las trecutul si sa iau de mana viitorul..sa imi finalizez ceea ce unii numesc maturizare, altii indoctrinare, altii educare si cizelare..eu ii zic o noua etapa, o noua pagina in cartea vietii..
Deocamdata imi place atat de mult pagina la care am ajuns cu lectura incat am pus semnul aici si citesc, si recitesc...si am de gand sa mai raman aici, sa scriu si sa rescriu aceasta pagina pana va iesi pagina cea mai reusita a vietii mele..

Iar acum, ma asteapta o plimbare prin ploaia marunta de afara.. O sa regret raceala ce ma va vizita maine? Sunt sigura ca nu.. Chiar o s-o intampin cu zambetul pe buze..

Doamne ce bine e sa nu ai regrete..