Pact cu Diavolul

Am fata in par, visurile la picioare.. Sperantele mi le tin bine intr-un buzunar cu fermoar, iar copilaria mi-am uitat-o in poza din primul buletin.

Cine sunt?.. Habar n-am. Poate stii tu, ca mereu ai impresia ca stii. Hai, da-ti cu presupusul. Cum mama naibii sa stiu cine sunt daca eu nu mai stiu cine am fost, asta daca am stiut vreodata.
Hai sa-ti zic cine cred altii ca sunt. Bipedul cu IQ ridicat si cu zambetul pe buze. Atat. Nimeni nu vede mai departe, ca doar lacrimile din suflet nu le vede nimeni.

Sunt eu, nu cea de ieri sau de azi, ci aceea de maine.. Sunt tu! M-am nascut maine si am trait pana ieri. Astazi sunt la priveghi, dar sa nu aud linistea momentului de reculegere, ci tacerea rasului zglobiu. Sa nu vad garoafe pentru ca iti dau cu ele in cap. Le-am urat si cand eram vie si sigur o sa le urasc si dupa. Vreau flori de camp crescute in salbaticie si educate in spatiul limitat al libertatii, precum a fost educat si sufletu-mi intunecat.

Vreau sa faci un toast pentru moarte si intuneric. Sa fie sobru si sa radeti dupa. Sa imi pui pe tava toate defectele si sa arunci calitatile. Tine discursul in momentul in care vezi ca toiagul meu e pe sfarsit si florile incep sa se ofileasca, in momentul in care trupu-mi incepe sa se umfle si sa ma invinetesc. Stai linistit, nu o sa spun nimic. Promit.
O sa fiu tacuta precum un mort.

Ah, si sa nu uiti maine sa imi urezi toate cele bune pentru ziua mea. E ziua in care toata lumea se preface ca iti vrea binele si tu te prefaci ca ii crezi. Dar am o ultima dorinta inainte de a se stinge fitilul, ureaza-mi sincer fericire, pentru ca ea e singura credinta pe care as imbratisa-o, as crede in ea fara sa cercetez.

Daca as putea, as face un pact cu Diavolul pentru ea, dar nu vrea.. Sa-mi vand sufletul nu e de ajuns nici macar pentru o linie de fericire.