O musca ametita

Intr-o frumoasa zi de primavara-vara cu accese puternice de toamna prin aerul rarefiat al camerei mele se invartea bezmetic o musca. A inviat si ea dupa ce Hristos s-a inaltat si era clar disperata.
Nu vroia sa imparta acelasi aer cu mine, nu era locul ei aici, nu stia cum a intrat si astfel, nici pe unde sa iasa.

M-a enervat pentru ca era inconstienta si isi consuma energia fara rost, nu ma lasa sa o dau afara, se facea ca nu observa geamul ala mare ce trona vesel in fata ei, ma ignora si mai apoi se hotara sa imi dea tarcoale, daca o bagam iar in seama, iar imi bazaia nesimtita in fata. Si uite asa ma uitam si eu la ea si tare as fi vrut sa stiu ce hotarare a luat. In sau Out?

M-a plictisit. Nu stiu daca a stiut vreodata ca ma plictisesc repede. Stii acum! Nu stiu ce a facut pentru ca mi-am gasit alta activitate. Daca o vad maine tot in camera inseamna ca e cam nehotarata. Nici asta nu imi place. As vrea sa o vad la geam, dar pe exterior. Te rog, iesi afara!

Ce-ai zice sa te hotarasti odata daca iesi sau nu din viata mea? Ma plictisesti cand nu te hotarasti si s-ar putea sa iau pliciul si sa imi curm plictiseala si tie inconsecventa.