vineri, 5 iunie 2009

Anul acesta...

m-am trezit cu un sac de rafie și cu o bucată de tort ce avea o lumânare...aprinsă...eu..elegantă, eram ca pe ace, îi așteptam la Unirea, ei cu un sac ce avea legate de el baloane colorate, si poze..poze haioase cu noi toți..menite să ne amintească de momentele frumoase petrecute împreună..
Ei cântau La mulți ani, eu suflam în lumânare și încercam să îmi abțin reacțiile..Persoanele din jur, și nu erau puține la număr, credeți-mă, zâmbeau, râdeau, îmi urau La mulți ani și probabil se întrebau dacă nu cumva grupul e scăpat de la Spitalul 9.
Le spusesem să fie originali, atât de originali în ceea ce privește cadoul încât să nu îmi pregătească nimic. S-au dovedit atât de originali încât am ajuns să mă plimb cu un sac de rafie mare pe care scria LA MULȚI ANI PINGU!, ce avea atașat multe multe baloane colorate și pe care erau lipite poze cu noi toți, poze haioase.

Mi-am luat sacul buclucaș în brațe și ne-am îndreptat spre berărie..Eram foarte mândră de el..
Mi-au cântat La mulți ani! în centrul orașului..am suflat în lumânare...mi-am cărat sacul prin oraș...și nu glumesc când spun că era un sac de rafie..Și chiar dacă eram elegantă, eram cea mai mândră de sacul meu..Nu m-au lăsat să deschid cadoul decât după 2 ore și ceva... Iar eu care sunt o persoană extraordinar de curioasă încât uneori stric surprize minunate și chiar îmi caut cadourile prin dulapuri eram ca pe ghimpi..să stau cu un cadou lângă mine timp de 2 ore și să nu îl deschid...chin, nu glumă.

Am făcut poze, am primit flori ( mulțumesc Bubu, ador florile..și îmi pare rău că nu mă pot bucura de ele așa cum ar trebui ), am făcut poștă bucata de tort, am râs pe săturate, au venit și Georgiana cu Cip.. Îl așteptam și pe Domnul B căruia îi mulțumesc oricum.
Am desfăcut cadoul într-un final..și au început toți să râdă când au văzut că m-am repezit la felicitare și nu la cadoul propriu-zis...

Draga noastră,
A trecut un an de la ultima felicitare scrisă de noi. Uite așa, am mai adunat o mulțime de alte amintiri, am mai vărsat pahare întregi de lacrimi, am râs cu poftă ore în șir, am mai organizat câteva excursii și ne-am făcut jurăminte de viață. Îți amintești?

E un film frumos...un film ce ți se derulează în fața ochilor în astfel de momente...un film ce te face să trăiești la intensitate maximă acum, când citești aceste rânduri; în aceste secunde când ești înconjurată numai de persoane ce te iubesc cu adevărat.

Și ne amintim din nou: Prietenia este singura floare ce înflorește la umbra sufletului!

Ce-ți dorim noi ție nu se poate exprima aici, prin cuvinte. Vei putea însă să citești în ochii noștri toate urările de bine, vei putea să simți în îmbrățișările noastre dragostea pe care ți-o purtăm.

21? O vârstă chiar mai frumoasă decât 20. Citim în zâmbetul tău mai mult optimism, mai multă fericire. Așa să rămâi!

Un sac de bani să-ți iasă în cale,
Și-un Făt Frumos pe bicicletă!

Un sincer și călduros La mulți ani!

PS: La cât mai multe contracte de semnat!:D

Hm..asta mă intriga și mai mult. Am continuat căutarea în sacul buclucaș și am dat de..2 instrumente de scris...mai pe românește, de un stilou și un pix cu același design...Ce nu știu mulți e faptul că eu ador să scriu cu stiloul, doar ca de câteva luni mi s-a stricat cel pe care îl aveam și am avut alte priorități financiare. Promit să semnez cât mai multe contracte și să scriu cât mai multe felicitări pentru voi:P..
De altfel, stiloul scrie extraordinar. Au avut toți ocazia să îl încerce în momentul în care le-am cerut să aștearnă câteva cuvinte pe plicul felicitării..

Am mai găsit în sac un lucru....e genul de obiect care îți face ziua mai frumoasă când o porți...Fetele știu de ce..

S-a băut, s-a râs, eu una m-am simțit extraordinar și sper că și voi.. Mulțumesc celor care au mai acceptat un chin, respectiv să facem o promenadă de vreo 10..km..:))

Am plecat de la Piața Alba Iulia, am mers în zona Bucureștiului vechi, am făcut un popas pe Valea Regilor..și ne-am continuat plimbarea până aproape de ieșirea din oraș, pe Prelungirea Ghencea unde am fost cazați de către Liviu...am mâncat la 3.30 seara târziu...sau dimineața devreme...Era cam greu pentru mine să îmi dau seama.
Am dormit o oră și am plecat la muncă..

Cam așa s-a terminat pentru mine ziua de 4 iunie..

Scuze gazdelor pentru chicotelile de dimineață și pentru faptul că au pus telefonul să sune de foarte multe ori până ne-am hotărât să ne dăm noi jos din pat..

Sper că v-a plăcut primul episod, pentru că va urma unul mai distractiv în zilele de 19, 20 și 21 iunie...Sper că ați uitat măcar pentru câteva momente de examene, muncă și probleme personale...sper că va făcut plăcere să îl aveți pe Radu Pietreanu vecin de masă...Lui nu cred că i-a plăcut:)).. Și chiar sper să respectăm jurământul făcut la Sighișoara, și reînnoit în seara de 4 iunie..


Mulțumesc lui Alex, domnului B, Alinei, lui Ciprian, Georgianei, lui John și lui Liviu, Roxanei, lui Scrooge și Simonei (cea care a stat o noapte întreagă să stilizeze sacul buclucaș).

A fost frumos..și o să mai fie