...si ochii nu vor sa se inchida...gandurile nu vor sa incetineasca din drumul lor fara tinta...visele nu vor sa se piarda..strigatul meu de supravietuire nu vrea sa se opreasca..
Scriu si nici nu stiu de ce..poate pentru ca sunt si fericita si trista..
Trecutul si prezentul se amesteca..se contopesc..ratiunea imi spune sa am grija..sa nu ma mai arunc..sa nu mai arat ceea ce simt...sa nu mai fiu asa sincera..instinctul imi spune ca nu o sa aflu daca nu risc..ca o sa imi spun „..Si daca as fi facut asta?..Si daca as fi spus atunci ceea ce gandeam?..Si daca..”
Sunt prinsa intre ratiune si instinct..intre a gandi si a actiona..Mi-am demonstrat mie de multe ori ca daca stau sa gandesc si sa analizez lucrurile prea mult, pierd...dar si ca daca ma arunc fara sa fiu cat de cat sigura, sufar..
De multe ori sinceritatea mea ii afecteaza pe cei din jur..de multe ori ceea ce multi numesc inconstienta si eu numesc curaj m-a facut sa zambesc..si sa sufar in acelasi timp..
Am invatat ca daca nu risc, nu castig.. M-am maturizat mai devreme decat as fi vrut..Am invatat ca nimic nu e perfect si ca viata e nedreapta..
Dar am mai invatat ca mi-o pot face mai frumoasa si singura..si ca totul depinde de mine si de deciziile pe care le iau..
Acum ceva timp mi-am propus ca o sa fiu fericita..stiu ca e un ideal..dar e un ideal pe care o sa il gasesc..o sa il gasesc..E o promisiune pe care mi-o datorez..
Acum 2 săptămâni
Postări
